Potrivit unui studiu realizat de Universitatea din East Anglia, citat de Neuroscience News, în colaborare cu alte instituții academice, creșterea speranței de viață în Europa a înregistrat o încetinire semnificativă începând din anul 2011. Cercetarea, publicată în prestigioasa revistă The Lancet Public Health, subliniază că alimentele nesănătoase, sedentarismul și obezitatea sunt principalii factori care stau la baza acestei tendințe îngrijorătoare, având un impact direct asupra sănătății publice în regiune.
Un studiu recent, bazat pe datele din Global Burden of Disease 2021, a analizat evoluția speranței de viață în mai multe țări europene, împărțind perioada de studiu în trei intervale: 1990-2011, 2011-2019 și 2019-2021.
Rezultatele sugerează că, în ciuda progreselor semnificative în domeniul sănătății publice și medicinii în secolul trecut, în ultimul deceniu aceste progrese s-au stagnat, punând un semn de întrebare asupra direcției în care evoluează sănătatea populației europene.
Profesorul Nick Steel de la Norwich Medical School subliniază că, între 1990 și 2011, reducerea mortalității din cauza bolilor cardiovasculare și a cancerului a fost un factor semnificativ în creșterea speranței de viață.
Însă, începând din 2011, principalii factori de risc, precum obezitatea, hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat, au avut o evoluție negativă în majoritatea țărilor analizate.
Studiul scoate în evidență diferențele semnificative între națiunile europene. Țările din nordul Europei, cum sunt Norvegia, Islanda, Suedia și Danemarca, alături de Belgia, au reușit să păstreze o speranță de viață ridicată, datorită unor politici guvernamentale eficiente în domeniul sănătății publice. Pe de altă parte, Anglia a înregistrat cea mai mare încetinire în creșterea speranței de viață, fiind puternic afectată și de impactul pandemiei de COVID-19.
Experții în domeniul sănătății subliniază că nu s-a atins încă o limită biologică a longevității umane și că există un potențial semnificativ de reducere a mortalității, în special în rândul tinerelor generații, prin scăderea factorilor de risc.
Sarah Price, directoare națională de sănătate publică în cadrul NHS England, atrage atenția asupra necesității implementării unor măsuri cuprinzătoare la nivel societal pentru prevenirea și combaterea obezității, încurajarea activității fizice și îmbunătățirea obiceiurilor alimentare ale populației.
Conform studiului, creșterea speranței de viață nu se poate realiza fără o abordare preventivă bine structurată și politici publice constante, care să vizeze reducerea factorilor de risc majori pentru sănătate. Experiența țărilor din nordul Europei oferă un model valabil, ce ar putea fi adaptat de alte state europene pentru a dezvolta strategii eficiente de sănătate publică.
