Spitalul Clinic de Psihiatrie ”Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu a devenit prima unitate medicală psihiatrică din România care a promovat în Parlamentul European o campanie anti-stigmă şi cauza pacienţilor cu afecţiuni psihice, în cadrul evenimentului ”Breaking the Silence: Mental Health in Europe”, anunţă, joi, reprezentanţii spitalului.
Evenimentul, găzduit de vicepreşedintele Parlamentului European (PE) Nicu Ştefănuţă, a reunit europarlamentari, între care vicepreşedintele PE Victor Negrescu şi Dan Barna, psihiatri, psihologi, psihoterapeuţi, reprezentanţi ai organizaţiilor europene şi specialişti din domeniul sănătăţii mintale din mai multe state europene.
Directorul medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie “Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, preşedintele Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP), conferenţiar universitar doctor Ciprian Băcilă, a subliniat necesitatea unei abordări colective şi multidisciplinare în combaterea stigmei asociate afecţiunilor psihice.
“Sănătatea mintală nu poate fi susţinută de o singură profesie şi nici schimbată de o singură instituţie. Orice program anti-stigmă real are nevoie de o echipă formată din profesionişti din domeniul sănătăţii mintale (psihiatri, psihologi, asistenţi sociali, ergoterapeuţi, terapeuţi ocupaţionali şi asistenţi medicali), reprezentanţi ai mediului politic, ai societăţii civile şi ai mass-media. Este necesarǎ o colaborare între autoritǎţi, care sǎ implice sistemul medical, juridic şi de asistenţǎ şi protecţie socialǎ, susţinutǎ de comunitate, şcoală, familie, media şi nu în ultimul rând de oameni care au avut curajul să vorbească despre propria experienţă”, a declarat preşedintele ARPP, Ciprian Băcilă.
Potrivit acestuia, scopul unui program anti-stigmă nu este toleranţa.
“Toleranţa este ceea ce acordăm obiectelor neînsufleţite. Scopul este incluziunea, pentru că persoanele cu tulburări mintale nu sunt separate de noi. Sunt parte din comunitatea noastră”, a susţinut el.
Ciprian Băcilă a subliniat că schimbarea vine doar prin “asumare colectivă şi recunoaşterea demnităţii umane a fiecărei persoane”.
“Deşi subfinanţarea cronicǎ a sistemului de sǎnǎtate mintalǎ, lipsa medicamentelor şi lipsa cunoaşterii clinice sunt factori care impactează calitatea îngrijirii, stigma este principalul obstacol în calea accesului la servicii de sănătate mintală în aproape fiecare ţară din lume. Schimbarea nu apare prin campanii simbolice sau prin declaraţii formale, ci prin asumare colectivă şi prin recunoaşterea demnităţii umane a fiecărei persoane”, a spus Băcilă.
În cadrul evenimentului a fost proiectat un material video dedicat sănătăţii mintale şi luptei împotriva stigmatizării pacienţilor, realizat la spitalul sibian, cu exemplele oferite de familiile a doi copii spitalizaţi, una din judeţul Vâlcea, cealaltă din judeţul Dâmboviţa.
Evenimentul a inclus mai multe sesiuni dedicate sănătăţii mintale în viaţa de zi cu zi, prevenirii, accesului la servicii şi reformei sistemului de sănătate mintală, accentul fiind pus pe combaterea stigmei, dezvoltarea psihiatriei comunitare şi integrarea serviciilor de sănătate mintală în politicile publice europene.
În intervenţia sa de la Bruxelles, profesor universitar doctor Elena Predescu, coordonator al Comisiei Psihiatrice a Copilului şi a Adolescentului din Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie, a punctat că, “în acest moment, sănătatea mintală a copiilor şi adolescenţilor este una dintre cele mai importante probleme medicale şi sociale din Europa”.
“Avem nevoie de educaţie, prevenţie, acces mai bun la servicii de sănătate mintală şi reducerea stigmatizării. A cere ajutor nu este un semn de slăbiciune. Este un act de responsabilitate şi grijă faţă de copil. Felul în care avem grijă astăzi de sănătatea mintală a copiilor va decide nu doar viitorul lor, ci şi sănătatea emoţională a întregii societăţi de mâine”, a susţinut Elena Predescu.
Managerul spitalului, Florin Neag, care este şi vicepreşedinte al Asociaţiei Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP), a susţinut o prezentare despre provocările managementului în spitalele de psihiatrie şi necesitatea reformării sistemului de sănătate mintală din România.
“Mesajul meu este simplu: sănătatea mintală nu poate funcţiona dacă psihiatria continuă să fie tratată ca sectorul uitat al sistemului medical”, a declarat Florin Neag.
Vicepreşedintele ASPP a subliniat că pacientul psihiatric trebuie sprijinit atât în timpul internării, cât şi după externare, prin servicii comunitare funcţionale şi programe de reintegrare socială.
“Pacientul psihiatric nu aparţine doar spitalului. El aparţine societăţii. Avem nevoie de screening, intervenţie timpurie, tratament acut şi cronic, monitorizare post-externare, urmărirea tratamentului şi reintegrare socială. Aceasta este psihiatria comunitară, despre care România vorbeşte de peste 20 de ani, dar pe care încă nu a construit-o funcţional”, a afirmat managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie “Dr. Gheorghe Preda”.
El a atras atenţia şi asupra subfinanţării cronice a actului medical psihiatric din România.
“Prima mare provocare este subfinanţarea cronică a actului medical psihiatric. Nu vorbesc doar despre investiţii în clădiri sau dotări, care la Sibiu, din fericire, prin eforturile susţinute ale ordonatorului principal de credite – Consiliul Judeţean Sibiu – există. Vorbesc despre finanţarea naţională efectivă a actului medical psihiatric. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu reflectă încă real complexitatea îngrijirii psihiatrice: durata tratamentului, povara socială, monitorizarea pe termen lung, activităţile de ergoterapie şi nevoia de intervenţie multidisciplinară”, a explicat el.
În cadrul intervenţiei susţinute la Bruxelles, Florin Neag a prezentat patru direcţii esenţiale pentru dezvoltarea unei sănătăţi mintale sustenabile în România: “În condiţiile în care vrem ca sănătatea mintală să funcţioneze cu adevărat, trebuie să încetăm să tratăm psihiatria ca pe o specialitate medicală marginală. Trebuie să o finanţăm corect. Trebuie să construim un ecosistem centrat pe pacient, nu doar pe internare. Trebuie să susţinem psihiatria comunitară prin bugete reale, nu doar prin declaraţii. Şi trebuie să tratăm cercetarea ca pe o investiţie, nu ca pe un lux. Pentru că sănătatea mintală înseamnă stabilitate socială, rezilienţă economică şi demnitate umană”.
Spitalul Clinic de Psihiatrie din Sibiu realizează, împreună cu Consiliul Judeţean (CJ), programul “O comunitate pentru sănătatea mintală”, dedicat copiilor, adolescenţilor, cadrelor didactice, părinţilor, care au posibilitatea să interacţioneze cu specialiştii din psihiatrie şi nu numai. Acest program extins şi în colaborare cu alte instituţii locale reprezintă un model de bună practică din România, prezentat şi la Parlamentul European.
“Sunt lucruri despre care încă vorbim în şoaptă: anxietatea, depresia, dependenţele, frica de a cere ajutor. Le vedem în jurul nostru, dar de multe ori alegem să le ignorăm sau să le etichetăm greşit, iar asta nu face decât să adâncească problema. Stigmatizarea nu ajută pe nimeni, din contră, îi ţine pe oameni departe de sprijin, exact când au mai mare nevoie de el. În judeţul Sibiu am ales să facem lucrurile diferit, prin programul «O comunitate pentru sănătatea mintală» aducem tinerii faţă în faţă cu specialiştii, vorbim deschis despre ce li se întâmplă fără etichete, fără ruşine, pentru că sănătatea mintală nu este un subiect marginal, tabu. Este parte din viaţa noastră de zi cu zi şi avem responsabilitatea să construim un mediu în care să spunem nu sunt bine fără să fie judecaţi. Cu înţelegere şi răbdare se construieşte o comunitate în care oamenii nu se mai tem să spună că au nevoie de ajutor. Asta facem în judeţul Sibiu: căutăm să înlocuim ruşinea cu dialogul, etichetele cu informarea”, a evidenţiat preşedintele CJ Sibiu, Daniela Cîmpean.
