Noi negocieri între Coreea de Nord şi Statele Unite sunt posibile, dacă Washingtonul încetează să mai ceară Phenianului să renunţe la armele nucleare, a sugerat Kim Yo Jong, influenta soră a liderului nord-coreean Kim Jong Un, într-o declaraţie publicată marţi de presa de stat de la Phenian, relatează CNN.
Kim Yo Jong a declarat că relaţia dintre fratele ei şi preşedintele american Donald Trump „nu este rea”, potrivit unui articol publicat de agenţia de ştiri KCNA, o afirmaţie care ar lăsa loc pentru reluarea dialogului dintre cei doi lideri, care s-au întâlnit de trei ori în primul mandat al lui Trump.
Prima lor întâlnire a dus la un acord de principiu pentru eliminarea armelor nucleare din Peninsula Coreeană, dar relaţiile s-au deteriorat când întâlnirile ulterioare nu au dus la ridicarea sancţiunilor internaţionale impuse Phenianului pentru programul său nuclear. De atunci, Kim Jong Un a continuat să testeze şi să-şi dezvolte forţele de rachete cu capacitate nucleară.
Sora lui Kim Jong Un a subliniat însă marţi că Phenianul nu va face compromisuri în privinţa problemei nucleare şi că orice viitoare discuţii cu Washingtonul vor fi condiţionate de recunoaşterea Coreei de Nord ca stat nuclear de către SUA, ceea ce a reprezentat întotdeauna o linie roşie pentru Washington. „Orice încercare de a nega statutul RPDC ca stat nuclear va fi respinsă categoric”, a afirmat ea, folosind acronimul pentru Republica Populară Democrată Coreeană.
CE SPUNE CASA ALBĂ
La începutul acestui an, Trump a părut să recunoască programul nuclear al lui Kim, numind Coreea de Nord o „mare ţară nucleară”.
Însă, ca răspuns la ultima declaraţie a surorii lui Kim, un purtător de cuvânt al Casei Albe nu a lăsat să se întrevadă vreo posibilitate ca Washingtonul să fie dispus să facă compromisuri în privinţa arsenalului nuclear al Phenianului, afirmând că Trump „rămâne deschis la dialog cu liderul Kim pentru a ajunge la denuclearizarea completă a Coreei de Nord”, a informat Reuters.
Experţii văd, de altfel, puţine şanse pentru reluarea dialogului între Phenian şi Washington. „Este nerealist să ne aşteptăm ca SUA să renunţe la politica de denuclearizare faţă de Coreea de Nord, deoarece acest lucru ar avea probabil efecte semnificative şi negative asupra normelor internaţionale de neproliferare şi asupra securităţii aliaţilor”, a declarat pentru CNN Leif-Eric Easley, profesor de studii internaţionale la Universitatea Ewha Womans din Seul.
„Având în vedere personalitatea lui Trump, există posibilitatea ca acesta să ia o decizie îndrăzneaţă pentru a obţine o realizare în timpul mandatului său prezidenţial, dar SUA nu pot ignora reacţia Coreei de Sud şi a Japoniei”, a declarat şi Hong Min, cercetător principal la Institutul Coreean pentru Unificare Naţională din Seul. „De asemenea, chiar dacă Trump ia o decizie îndrăzneaţă, Coreea de Nord ar putea fi sceptică cu privire la menţinerea deciziei (lui Trump) de către următoarea administraţie americană”, a adăugat Hong.
PHENIANUL RESPINGE UN DIALOG CU SUDUL
Ultima declaraţie de la Phenian a venit la o zi după ce tot Kim Yo Jong, sora liderului, părea să excludă orice relaxare a tensiunilor din Peninsula Coreeană, afirmând că Seulul rămâne „inamicul” Coreei de Nord, în ciuda recentelor măsuri luate de Coreea de Sud pentru a reduce tensiunile de-a lungul paralelei 38. Coreea de Nord „nu are niciun interes” să discute cu Coreea de Sud, indiferent de propunerile care i se vor face, Kim Yo Jong într-un comunicat publicat luni de KCNA.
Comentariile lui Kim reprezintă prima reacţie oficială a Coreei de Nord de la preluarea puterii de către noul guvern sud-coreean, pe 4 iunie, după luni de tulburări politice provocate de declararea legii marţiale de către fostul lider Yoon Suk Yeol, în decembrie. Yoon a susţinut că declararea legii marţiale, revocată de Adunarea Naţională după şase ore, era necesară pentru a combate influenţa Coreei de Nord asupra oponenţilor săi din cadrul guvernului sud-coreean. Fostul preşedinte Yoon a susţinut o poziţie dură împotriva Phenianului, alimentată de relaţiile militare puternice dintre Coreea de Sud şi SUA, care includeau intensificarea exerciţiilor militare comune, vizite în porturile sud-coreene ale unor nave militare precum un submarin cu rachete balistice al Marinei SUA şi portavioane, precum şi participarea la exerciţii militare trilaterale cu Japonia – de asemenea, un inamic al Coreei de Nord. În 2024, Coreea de Nord a renunţat la politica sa de lungă durată de reunificare paşnică şi a aruncat în aer drumuri şi poduri care puteau lega cele două ţări, pe fondul deteriorării relaţiilor.
