Ministerul Educaţiei anunţă, luni, că a supus dezbaterii publice proiectul de Ordin pentru aprobarea standardelor naţionale de evaluare pentru învăţământul primar şi gimnazial. Acestea stabilesc în mod unitar ce ştie şi ce poate face un elev şi nu înlocuiesc notele. Ele sunt structurate pe trei niveluri de performanţă – de bază, consolidat, avansat.
Standardele de evaluare descriu ce ştie şi ce poate face un elev pentru fiecare competenţă specifică din programa şcolară, pentru trei niveluri de performanţă (de bază, consolidat, avansat). Ele nu înlocuiesc competenţele specifice, ci le fac evaluabile în mod clar, unitar şi coerent”, arată, luni, Ministerul Educaţiei, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, standardele de evaluare sunt instrumente prin care notele pot fi justificate în mod obiectiv şi transparent, iar implementarea lor nu presupune înlocuirea notelor/nu schimbă sistemul existent de notare în sistemul preuniversitar
Ministerul precizează că standardele naţionale de evaluare lansate în consultare publică au fost elaborate în cadrul proiectului RECRED, împreună cu documentele metodologice care fundamentează aplicarea acestora.
Potrivit instituţiei citate, standardele asigură coerenţa dintre curriculum, predare şi evaluare şi creează premisele unei evaluări unitare, transparente şi comparabile la nivel naţional.
”Modelul propus promovează trecerea de la evaluarea predominant normativă la evaluarea criterială, centrată pe competenţe, progres şi feedback. Documentul introduce un cadru unitar al descriptorilor de performanţă, care fundamentează dezvoltarea instrumentelor standardizate de evaluare şi interpretarea rezultatelor elevilor. Standardele vor constitui fundamentul elaborării viitoarelor evaluări naţionale, al băncilor de itemi şi al dezvoltării unei culturi a evaluării centrate pe competenţe”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
”Standardele naţionale de evaluare descriu rezultate ale învăţării, nu impun o metodă unică de evaluare, ci oferă repere de calitate, completând programa şcolară şi precizând nivelurile de performanţă aşteptate. Acestea nu sunt liste birocratice de verificare şi nici grile fixe care ar substitui raţionamentul profesional al cadrului didactic. Utilizate corect, standardele nu îngustează, ci extind repertoriul profesional, oferind un limbaj comun pentru calibrare, echitate şi progres”, se arată în Nota de prezentare a Ordinului.
Standardele naţionale de evaluare sunt prezentate în anexe distincte, câte una pentru fiecare disciplină din învăţământul primar şi/sau gimnazial.
În cadrul fiecărei anexe, standardele sunt structurate pe clase/ani de studiu şi organizate în raport cu fiecare competenţă specifică din programa şcolară.
Pentru fiecare competenţă specifică sunt precizate: nivelul de complexitate cognitivă vizat, conţinuturile asociate care susţin formarea şi evaluarea competenţei, standardul (standardele) de învăţare corespunzător (corespunzătoare) şi descriptorii celor trei niveluri de performanţă (De bază, Consolidat, Avansat).
”Această organizare unitară asigură familiarizarea în lectură şi aplicabilitatea standardelor, permiţând cadrului didactic să identifice rapid ce anume evaluează şi la ce nivel, iar elevului şi familiei să înţeleagă aşteptările privind învăţarea”, se arată în document.
Cele trei niveluri – De bază, Consolidat, Avansat – oferă profesorilor, elevilor şi familiilor un limbaj comun pentru a discuta calitatea învăţării.
”Pentru elev, standardele fac transparente aşteptările privind învăţarea şi îi oferă repere clare asupra a ceea ce înseamnă un rezultat de calitate”, arată oficialii ministerului.
În acest fel, standardele:
– clarifică, înaintea evaluării, criteriile pe baza cărora va fi apreciată performanţa, reducând nesiguranţa şi percepţia de arbitrar;
– susţin autoevaluarea şi autoreglarea învăţării, elevul putând recunoaşte nivelul la care se află şi pasul următor de progres;
– transformă feedbackul în resursă de dezvoltare, orientată spre îmbunătăţire, nu doar spre notă;
– asigură echitate, întrucât toţi elevii sunt evaluaţi în raport cu aceleaşi descrieri de performanţă, indiferent de şcoală.
Pentru cadrul didactic, standardele constituie un instrument profesional de proiectare, implementare şi reglare a demersului didactic, care sprijină, fără a restrânge, autonomia profesională.
– fundamentează proiectarea inversă (backward design): pornind de la nivelul de performanţă aşteptat se stabilesc dovezile acceptabile, apoi sarcinile de evaluare şi activităţile de învăţare;
– orientează elaborarea instrumentelor şi a probelor de evaluare, precum şi a planurilor individualizate de învăţare;
– oferă un limbaj comun pentru calibrare între cadre didactice, sporind obiectivitatea şi încrederea în aprecierea rezultatelor;
– susţin colaborarea în echipă şi evaluările comune, ca practici de asigurare a calităţii la nivelul catedrei şi al şcolii.
