Aproape jumătate dintre șoferii care conduc în vacanță în afara țării (47%) identifică lipsa de înțelegere a regulilor nescrise de circulație, de pe plan local, ca un factor ce ar putea crea situații periculoase pe șosea, relevă un studiu de specialitate, publicat miercuri, de o platformă specializată în raportarea istoricului vehiculelor.
Datele centralizate de carVertical arată, totodată, faptul că o treime (33%) dintre aceștia spun că problema necunoașterii semnalelor din trafic poate duce uneori la situații riscante. În același timp, doar 10,9% consideră că necunoașterea normelor de comportament locale nu reprezintă un pericol, iar 8,5% nu sunt siguri.
Pe ansamblu, 47% din totalul celor chestionați sunt de părere că lipsa de înțelegere a regulilor nescrise, de la nivel local, reprezintă un factor ce poate crea situații periculoase pe șosea.
”Șoferii care conduc în vacanță în afara țării se interesează de obicei de limitele de viteză, de taxele de drum sau de tarifele de parcare din țările pe care intenționează să le viziteze. În schimb, foarte puțini acordă atenție diferențelor de etichetă rutieră. Șoferii de peste hotare urmează deseori reguli nescrise ca să se avertizeze unul pe altul asupra diverselor pericole, să-și exprime recunoștința, să-și ceară scuze sau să-și afirme dreptul de trecere. Deși majoritatea acestor reguli pot părea universale, semnificația unora dintre ele variază de la o țară la alta. România are propria cultură a șofatului, una plină de contraste. Claxonul se folosește mult mai rar în Transilvania față de București, în timp ce flagelul mașinilor parcate de ‘bizoni’ este răspândit în sudul și estul țării – vehicule care blochează trotuarele, lăsate pe carosabil sau în cazuri extreme, chiar în intersecții”, arată concluziile cercetării.
Potrivit sursei citate, pe fondul rezultatelor din studiu, specialiștii subliniază că, în România, de exemplu, ”flash-urile” cu farurile pot transmite mai multe lucruri: avertismente pentru alții (de exemplu, că urmează un filtru de poliție sau un radar mobil), solicitări pentru a muta mașina sau un mod de a se saluta între ei colegii de breaslă sau cunoscuții.
”Această interpretare nu se găsește în Regatul Unit, unde ‘flash-urile’ cu faza lungă reprezintă aproape exclusiv un gest de curtoazie și cooperare. În Finlanda, același semnal capătă o semnificație rar întâlnită în alte părți ale Europei – în Laponia, dacă o mașină care vine din sens opus își aprinde și stinge succesiv faza lungă, înseamnă mai mereu un singur lucru: atenție, sunt reni pe șosea”, susțin experții.
Un alt semnal comun în Europa este claxonatul, unde în multe țări este folosit și atunci când șoferii nu mai au răbdare, ca un semnal sonor puternic menit să îndemne un alt șofer să pornească. În schimb, în zonele rurale din Croația, România și Franța, un scurt ”bip-bip” poate însemna pur și simplu ”salut, vecine!”, iar în Spania, oamenii claxonează când își recunosc prietenii sau membrii familiei în timp ce conduc.
Studiul de specialitate evidențiază că, în cazul luminilor de avarie, acestea sunt folosite pentru a exprima recunoștință între șoferi în Lituania, Polonia, Slovacia, Republica Cehă, România, Croația și alte țări din Europa Centrală și de Est.
”Este interesant de menționat că gesturile făcute cu mâinile au consecințe diferite de la un loc la altul. În timp ce ridicarea mâinii este un semn universal de mulțumire în întreaga Europă, în Germania, arătarea degetului mijlociu unui alt șofer poate avea consecințe legale – dacă acest gest este raportat, poate atrage o amendă din partea autorităților”, arată datele citate.
Același studiu precizează că 60% dintre respondenți știu normele locale de comportament, în timp ce aproximativ două treimi spun că întâlnesc cel puțin ocazional obiceiuri de condus nefamiliare.
Cercetarea de specialitate se bazează pe un sondaj realizat în perioada iunie – iulie 2026 pe un eșanțion de 4.000 de respondenți din peste 25 de țări.
carVertical este o companie care își desfășoară activitatea în 37 de țări, în special în Europa, dar și în Statele Unite, Mexic și Australia, fiind specializată în raportarea istoricului vehiculelor.
