Nouă din zece români (87%) sunt pesimiști în privința situației economice din țară, iar față de anul trecut aceștia percep negativ atât propriile venituri, cât și organizația în care lucrează, arată un studiu care urmărește sentimentul economic general al populației.
Conform cercetării Mkor, ‘Consumer Sentiment România’, publicată marți, doar un român din zece (8%) se declară mai optimist în ceea ce privește economia, față de 16%, în urmă cu trei ani.
Raportat la aceeași perioadă de referință, pesimiștii au urcat de la 3 din 4 (74%) la aproape nouă din zece (87%), în timp ce așteptările pentru anul 2027 s-au înrăutățit de la 68% la 80%. De altfel, față de anul trecut, românii văd mai prost economia, propriile venituri, dar și organizația în care lucrează.
Aceeași tendință apare peste tot: evaluarea pe care oamenii o dau situației financiare a gospodăriei a coborât de la -0,58 la -0,86, la fel și în privința economiei țării (a scăzut de la -1,16 la -1,27), respectiv a propriei organizații (în coborâre de la -0,45 la -0,66).
Studiul de specialitate a analizat și evoluția încrederii în instituții, astfel că în mass-media, pe o scală de la 1 la 7, încrederea e aproape neschimbată în trei ani (3,37 în 2023, 3,42 în 2026).
Totodată, sistemul sanitar a urcat cel mai mult în topul încrederii – de la 3,6 la 4 – în timp ce Justiția a pierdut cel mai mult (de la 3,4 la 3,1). În același timp, băncile au crescut la capitolul încredere aproape la fel de mult ca Sănătatea.
Pe de altă parte, biserica a pierdut cel mai mult teren dintre instituțiile în scădere, iar Parlamentul, partidele politice și administrația locală au mai coborât ușor.
Dintre cele 14 instituții evaluate, niciuna nu trece de 5 din 7: pe primul loc e Școala – cu o medie de 4,7, urmată de companiile private (4,30), încrederea în alți oameni și în sistemul sanitar (cu câte 4). La polul opus se află partidele politice, cu o medie de 1,9.
În 2026, cheltuielile de bază rămân prima grijă a familiilor (52%), iar rata inflației pe care o estimează românii a scăzut de la 21% la 16% în cei trei ani de studiu, dar presiunea resimțită a crescut: 75% spun că prețurile au crescut semnificativ.
Întrebați care sunt primele trei aspecte care îi îngrijorează în privința propriei familii, după cheltuielile de bază urmează nivelul salariilor (42%), sănătatea fizică (37%), siguranța locului de muncă (32%) și nivelul impozitelor și taxelor (31%). De asemenea, patru dintre primele cinci griji ale familiei sunt despre bani, pentru că și siguranța locului de muncă înseamnă tot venit, notează realizatorii studiului citat.
Restul listei cuprinde costurile serviciilor medicale – menționate de 20% dintre respondenți, îngrijirea copiilor sau a vârstnicilor și sănătatea mentală – de câte 16%, precum și calitatea educației (15%).
Datele sunt extrase din studiul Consumer Sentiment România, seria dintre Trimestrul 3 din 2023 și Trimestrul 3 din 2026, realizat pe un eșantion cuprins între 1.000 și 2.486 de respondenți/trimestru, rezultate ponderate. Marja de eroare este de +/-3,1%.
