Dimineața, miercurea, primăvara, neagră, băută dintr-o cană de ceramică și fără capac este secretul cafelei perfecte deslușit de un studiu de cercetare coordonat de Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ Iași.
Potrivit reprezentanților instituției de învățământ superior, rezultatele provin dintr-un studiu care a măsurat plăcerea cafelei în timp real, la care au participat peste 3.000 de consumatori de cafea de peste 70 naționalități.
‘Cafeaua care ne place cel mai mult nu depinde doar de boabe sau rețetă. Momentul zilei, anotimpul, ziua săptămânii, cana din care bem și ingredientele adăugate contează și ele. Aceasta este concluzia primului studiu internațional dedicat plăcerii cafelei în situații reale, un studiu de tip citizen science coordonat de cercetătoarea Georgiana Juravle de la Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ din Iași’, transmit reprezentanții UAIC.
Conform sursei citate, peste 3.000 de consumatori de cafea, de peste 70 de naționalități, au completat un chestionar chiar în timp ce își savurau cafeaua. Răspunsurile lor au stat la baza studiului intitulat ‘A multi-country citizen-science study on what makes us enjoy a cup of coffee’, publicat în npj Science of Food, revistă din portofoliul Nature.
‘Cafeaua este consumată peste tot în lume, dar noi am vrut să înțelegem obiceiul din spatele băuturii. Ne-am întrebat dacă experiența cafelei se schimbă în funcție de context. De exemplu, dacă ne place mai mult dimineața decât seara, acasă decât la cafenea, sau atunci când suntem singuri, față de momentele în care o bem în compania altora’, a declarat cercetătoarea Georgiana Juravle, coordonatoarea cercetării.
Potrivit acesteia, rezultatele conturează o ‘rețetă’ statistică a cafelei apreciate cel mai mult: dimineața, miercurea, primăvara, neagră, băută dintr-o cană de ceramică și fără capac.
‘Dimineața, miercurea, primăvara, neagră, băută dintr-o cană de ceramică și fără capac. În medie, scorurile de apreciere au fost mai mari pentru cafeaua băută dimineața decât pentru cea băută la prânz sau seara, pentru cafeaua consumată primăvara decât toamna, precum și pentru cafeaua servită în căni de ceramică față de cea băută din pahare de hârtie sau plastic. Primele concluzii ale studiului sunt că ne place cafeaua neagră, ne place cafeaua pe care o bem dimineața, ne place cafeaua primăvara și nu atât de mult toamna’, a spus Georgiana Juravle.
Studiul arată că aceste preferințe nu acționează izolat întrucât, de exemplu, în cazul cafelei cu frișcă, aceasta pare să fie cel mai puțin plăcută atunci când este consumată seara.
În plus, susține cercetătoarea, acoperirea cu un capac reduce semnificativ din aprecierea cafelei în toate anotimpurile, mai puțin primăvara.
De asemenea, studiul mai arată că și tipul de recipient spune o poveste interesantă.
‘Cănile de ceramică au fost asociate cu apreciere crescută dimineața, dar avantajul lor s-a estompat pe parcursul zilei. La prânz și seara, diferența față de dimineață a devenit mai vizibilă, ceea ce sugerează că efectul pozitiv al unei cești de ceramică este, în acest studiu, mai degrabă un fenomen al începutului de zi’, mai relevă studiul.
Cercetătoarea spune că zahărul a fost cea mai mare surpriză din timpul studiului.
‘Ca psihologi, știm că dulcele este gustul de bază al plăcerii, dar în cazul cafelei ne-a surprins să constatăm că oamenii preferă cafeaua neagră. Zahărul adăugat în cafea a scăzut totuși șansele ca o cafea să primească un scor maxim de apreciere. Autorii interpretează rezultatul ca pe un posibil mecanism de adaptare: adăugarea zahărului ar putea tocmai să compenseze experiența neplăcută a gustului amar, mai degrabă decât să amplifice plăcerea unei cafele’, a completat cercetătoarea.
Ea mai spune că și laptele are un efect diferit.
‘Dacă adăugăm lapte, nu mai este diferență între generații. Laptele face cafeaua plăcută și pentru cei mai în vârstă’, explică Georgiana Juravle.
De asemenea, studiul coordonat de UAIC arată că reprezentanții Generației X, Milenialii și Gen Z tind să aprecieze cafeaua mai mult decât generația Baby Boomers, însă această diferență generațională dispare atunci când în cafea este adăugat lapte.
Totodată, studiul a investigat și relația dintre numărul de cafele consumate zilnic și plăcerea raportată. Rezultatele sugerează existența unui posibil ‘punct optim’ de apreciere a cafelei: participanții care au declarat că se bucură cel mai mult de cafea consumă, în medie, aproximativ cinci căni pe zi.
‘Dincolo de acest nivel, plăcerea asociată cafelei începea să scadă’, precizează sursa citată.
Din aceeași cercetare reiese că prețul are, la rândul lui, un rol, dar unul nuanțat. Cafeaua scumpă a fost asociată cu o probabilitate ridicată de a primi scorul maxim de apreciere, iar autorii sugerează că acest efect ar putea ține de așteptări.
‘Consumatorii tind să presupună că o cafea scumpă va fi mai bună. Cu alte cuvinte, prețul poate influența nu doar felul în care evaluăm o cafea după ce o gustăm, ci și felul în care îi anticipăm calitatea’, explică Georgiana Juravle.
Conform reprezentanților UAIC, cercetarea se bazează pe o metodologie de tip citizen science, în care publicul este participant activ la producerea datelor. Codul QR a fost expus în locuri publice și cafenele din 11 țări, astfel încât să fie completat în timp real, în timp ce se consuma cafeaua.
‘Prin această metodă, studiul aplică o abordare specifică psihologiei experimentale: evaluarea momentului prezent. Dacă majoritatea chestionarelor solicită participanților să completeze date din memorie, acesta a permis surprinderea experienței înainte ca ea să fie reinterpretată sau integrată în poveștile personale ale fiecărui consumator. Am vrut să avem acoperire globală și să caracterizăm cu adevărat cafeaua pe care o bei acum, în clipa asta’, explică Georgiana Juravle.
Echipa de cercetare a inclus autori afiliați unor universități și centre de cercetare din România, Columbia, Australia, Italia, Japonia, Turcia, Brazilia și Marea Britanie.
Din partea UAIC, alături de dr. Georgiana Juravle, cercetător științific gradul II la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, au contribuit dr. Delia Elena Diaconașu, cercetător științific gradul III la Institutul de Cercetări Interdisciplinare, și asist. univ. dr. Ana-Maria Andrei, afiliată UAIC și Universității ‘Ștefan cel Mare’ din Suceava.
Printre coautori se numără și prof. dr. Charles Spence, de la University of Oxford, cercetător cunoscut pentru studiile sale despre percepție multisenzorială și gastrofizică.
