Statele Unite ştiu că este inevitabilă o ripostă a Israelului, după atacul cu rachete balistice ale Iranului şi anunţă că o susţin, dar acţionează pentru a încadra natura acesteia, avertizând împotriva oricărei acţiuni care să vizeze domeniul nuclear iranian, relatează AFP.
Preşedintele american Joe Biden, care şi-a consultat miercuri omologii din cadrul G7, a stabilit Israelului linia roşie de a nu a ataca instalaţii nucleare iraniene, la o zi după tirul a 200 de rachete iraniene către Israel/
”Suntem de acord toţi şapte asupra faptului că israelienii au dreptul de a riposta, dar că ei trebuie să răspundă în mod proporţionat”, a declarat Joe Biden, fără să detalieze concluziile unui asemenea răspuns.
Toată lumea este conştientă de faptul că o ripostă care ar viza domeniul nuclear iranian sau instalaţii petroliere ar arunca Orientul Mijlociu într-un haos şi mai mare, în contextul în care israelul pare că nu a luat o decizie definitivă.
Secretarul de Stat american Antony Blinken şi-a reunit omologii europeni în cadrul Grupului celor Cinci – Statele Unite, Franţa, Regatul Unit, Germania şi Italia) – pentru a transmite acelaţi mesaj, a anunţat Departamentul de Stat.
La Washington şi în alte capitale prevalează un sentiment de îngrijorare cu privire la faptul dacă premierul israelian Benjamin Netanyahu – asupra căruia Israelul însuşi exercită presiuni – va fi tentat să lovească mai departe şi mai puternic şi să se ia la luptă cu inamicul său jurat Iranul.
După ce a aplicat o lovitură dură grupării proiraniene Hezbollah în Liban – prin asasinarea liderului acesteia Hassan Nasrallah săptămâna trecută – şi a înfrânt larg Hamasul în Fâşia Gaza, ca considera, oare, că dispune de o ocazie unică?
Aceasta este problema.
Miercuri, fostul premier israelian Naftali Bennett a cerut de altfel un atac decisiv care să distrugă instalaţiile nucleare ale Iranului.
”Ar însemna să dăm dovadă de miopie dacă nu am considera acest moment ca pe o oportunitate de exploatat în lupta împotriva ambiţiilor regioanle ale Iranului şi mandatarilor săi”, scrie directorul Atlantic Council, un centru de reflecţie de la Washington, Frederick Kempe, care se referă la asasinare lui Hassan Nasrallah.
EVITAREA UNUI RĂZBOI TOTAL
”Israelul are bineînţeles dreptul să reacţioneze, iar noi vom continua să discută, cu el despre forma pe care o poate lua această reacţie, însă nu vrem o acţiune care să declanşeze un război regional de mare amploare”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Statâ, Matthew Miller.
El a dezminţit orice idee potrivit căreia Washingtonul nu ar avea nicio influenţă asupra deciziilor israeliene.
În primul atac al Iranului în israel, în aprilie, pe care Teheranul aproape că l-a telegrafiat, Israelul a ripostat prin atacuri aeriene limitate, în urma unor presiuni americane, relevă Sina Toossi de la Center for International Policy, un centru de reflecţie de la Washington.
”Constat un efort concertat al conducătorilor americani şi israelieni de a minimaliza asta într-o anumită măsură”, consideră ea, în pofida faptului că atacul de marţi a fost de altă amploare, prin folosirea rachetelor balistice.
La acea vreme, preşedintele Joe Biden s-a grăbit să-l contacteze pe Netanyahu. De această dată, Casa Albă nu a anunţat că au avut loc contacte.
Întrebat miercuri depsre acest lucru, Joe Biden a răspuns că ”vorbim cu oamenii lui Bibi tot timpul”, folosind supranumele premierului israelian.
”Şi nu e necesar să vorbeşti cu Bibi. Am să vorbesc destul de repede cu el, după mine”.
După aproape un an de Război în Fâşia Gaza, Israelul este cel care stabileşte ritmul, iar Washingtonul, primul său susţinător politic şi militar, se află în gestionarea crizei, însă fără să se folosească de pârghia armamentului pe care-l furnizează Israelului.
”Totul va depinde de răspunsul Israelului, dacă decide o escaladare majoră sau nu”, declară Sina Toossi. Însă ”vedem ambele părţi asumându-şi riscuri considerabile”, adaugă el.
