„O discuţie constructivă şi foarte utilă a avut loc timp de trei ore (…) Au fost abordate, printre alte lucruri, posibila reluare a negocierilor directe între reprezentanţii Rusiei şi Ucrainei”, a spus Uşakov, care a participat la întrevedere, alături de preşedintele Putin şi de emisarul economic special al acestuia, Kirill Dmitriev.
Întâlnirea a contribuit de asemenea la „apropierea poziţiilor” între Kremlin şi Casa Albă, a adăugat oficialul rus. Potrivit acestuia, consultările ruso-americane vor continua în mod activ în perioada următoare.
Aceasta este a patra vizită efectuată recent în Rusia de Witkoff, care a devenit interlocutorul privilegiat al lui Putin în contactele cu SUA asupra războiului din Ucraina.
Propunerea de plan de pace avansată de Trump prevede în principal încetarea permanentă a focului, recunoaşterea de către SUA a peninsulei Crimeea ca fiind de jure parte a Rusiei şi recunoaşterea de facto a controlului rusesc asupra celorlalte teritorii ucrainene ocupate, cu excepţia zonelor din regiunea Harkov, excluderea aderării Ucrainei la NATO (nu şi pe cea a aderării la UE), ridicarea sancţiunilor impuse Rusiei, trecerea sub control american a centralei nucleare Zaporojie şi garanţii de securitate pentru Ucraina oferite de state voluntare, în principal europene.
Într-o contrapropunere transmisă Washingtonului, Ucraina şi aliaţii săi europeni cer amânarea discuţiilor despre teritorii până la încheierea unui armistiţiu – fără a recunoaşte controlul rusesc asupra vreunui teritoriu ucrainean -, amânarea de asemenea a ridicării sancţiunilor împotriva Rusiei, garanţii sporite de securitate pentru Ucraina şi despăgubirea acesteia de către Rusia pentru daunele provocate de război.
Tema Crimeei a devenit în mod special un nou subiect de tensiune între Ucraina şi SUA, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins categoric oficializarea controlului rus asupra acestei peninsule, provocând o reacţie virulentă din partea lui Trump, care l-a avertizat că „poate avea pacea, sau poate lupta încă trei ani înainte să piardă toată ţara”.
De partea sa, Kremlinul a transmis de mai multe ori că o soluţionare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să ia în considerare eliminarea „cauzelor profunde” ale acestuia şi „interesele legitime de securitate ale Rusiei”, formulă prin care Rusia cere de fapt, printre altele, recunoaşterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei ţări la NATO şi crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.
Ultimele negocieri directe ruso-ucrainene au avut loc la Istanbul în martie-aprilie 2022, la o lună după lansarea invaziei ruse asupra Ucrainei. Conform Rusiei, la acele negocieri aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului şi a premierului britanic de la acea vreme, Boris Johnson, iar Ucraina nu a mai dorit să-l semneze de îndată ce trupele ruse s-au retras din zona capitalei Kiev.
Potrivit unor relatări ulterioare, acordul nerealizat în cele din urmă cuprindea clauze care cereau Ucrainei să adopte un statut de neutralitate geopolitică, să-şi limiteze capacităţile militare şi să acorde un statut special provinciilor din estul ţării, clauze faţă de care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi-a exprimat categoric opoziţia.
