Suedia anulează 13 proiecte ale unor parcuri eoliene la Marea Baltică din cauza impactului acestora asupra capacităţii apărării. Ele ar fi redus la jumătate, de la un minut la două, timpul de detectare a unui atac cu rachetă

Suedia a anulat 13 proiecte ale parcuri eoliene, de-a lungul coastei Mării Baltice, din cauza impactului acestora asupra capacităţilor apărării suedeze, anunţă luni ministrul suedez al Mediului, Romina Pourmokhtari, relatează AFP.

Persmisele de construcţie a acestor parcuri eoliene la mare au fost retrase deoarece ”ar fi avut un impact inacceptabil” asupra apărării acestei ţări scandinave, a anunţat într-o conferinţă de presă Romina Pourmokhtari.

Această decizie intervine după publicarea unui studiu relizat de către Forţele armate, făcut public de postul public de televiziune SVT vineri, care arată că aceste proiecte ar putea perturba semnificativ senzorii apărării suedeze la Marea Baltică.

Turnurile şi turbinele eolienelor emit ecouri radar şi produc numeroase alte interferenţe – mai ales sub apă.

Având în vedere ”situaţia gravă a securităţii din prezent a Suediei, interesele apărării trebuie să cântărească mai greu în balanţă”, a subliniat într-o conferin ţă de presă ministrul Apărării Pål Jonson.

Cele 13 parcuri eoliene pe mare ar reduce la jumătate, dacă ar fi menţinute, timpul de detactare a unui atac cu rachetă – care ar creşte de la un minut la două minute -, a precizat ministrul.

Ministrul precizează că relativa apropiere a enclavei ruse ”extrem de militarizate” Kaliningrad a fost un ”element central” în decizia luată de către Guvernul suedez.

Tensiunile din regiune au crescut după invazia rusă a Ucrainei, în februarie 2022.

O nouă bază militară a NATO a fost deschisă la Rostock, în nordul Germaniei, cu obiectivul de a coordona forţele statelor membre ale Alianţei Nord-Atlantice în zonă împotriva Rusiei.

În paralel, nevoile energetice – din surse regenerabile – se află între priorităţile Suediei.

Consumul de electricitate în Suedia ar putea atinge cel puţin 300 TWh până în 2045, adică dublu faţă de nivelul actual, potrivit unui memoriu pe care AFP scrie că l-a consultat.

Ciolacu spune că instituţia prezidenţială nu trebuie să solicite o locuinţă de protocol pentru preşedinte, altă instituţie are acest atribut: Este un drept pe care îl are fiecare preşedinte, când îşi termină mandatul

COD ROȘU de vreme severă pentru Spania: Furtuna aduce întârzieri ale zborurilor și trenuri suspendate