„Avem în mod real o confuzie, eu spun că este în mod voi întreţinută, între suplimente şi medicamente OTC. Povestea nu este nouă şi nici nu o să putem noi să o rezolvăm peste noapte. (…) Suplimentele alimentare, dincolo de beneficiile pe care le pot aduce în anumite condiţii, nu sunt medicamente. Reglementarea acestui segment în România nu este în atribuţiile Agenţiei Naţionale a Medicamentului. (…) Această confuzie întreţinută care într-un fel foloseşte segmentului de suplimente alimentare dezavantajează subiectul publicităţii corecte la medicamente. (…) Avem mai multă publicitate la ce trebuie să mâncăm, după care pe locul doi avem publicitatea la ce trebuie să luăm pentru că am mâncat urmare a primului tip de publicitate”, a afirmat Prisada la cea de-a X-a ediţie a Conferinţei „Pria Medicine, Supplements, Medical Devices and Cosmetics Publicity and Regulations”.
În opinia sa, un produs care conţine o substanţă medicamentoasă încadrată ca atare, nedeclarată sau în doze neconforme, este un medicament falsificat şi nu un supliment.
„Un alt reper foarte important la care trebuie să conlucrăm este falsificarea medicamentelor şi a suplimentelor alimentare. Falsificarea la modul generic vorbind, pentru că avem încă o formulă de percepţie. În momentul în care avem produse declarate sau modificate ca fiind suplimente alimentare care conţin în mod ilicit substanţe medicamentoase, din păcate avem încă această problemă de clasificare dacă ele sunt suplimente adulterate sau sunt medicamente falsificate. (…) Din punctul meu de vedere, un produs, oricum ar fi el prezent în piaţă, care conţine o substanţă medicamentoasă încadrată ca atare, nedeclarată sau în doze neconforme, este un medicament falsificat şi nu un produs, nu supliment adulterat”, a spus preşedintele ANMDM.
