Surse politice au confirmat că Anca Dragu, fost ministru de Finanțe și susținută de o parte a USR, a refuzat oficial propunerea de a prelua mandatul de premier tehnocrat venită din partea președintelui Nicușor Dan. Acesta o o contactase în ultimele zile, în încercarea de a debloca impasul politic de la Cotroceni, însă discuțiile s-au încheiat cu un răspuns negativ ferm.
Decizia Ancai Dragu complică suplimentar formarea Guvernului, în contextul în care nici discuțiile de joi seară dintre președinte și liderii PSD, PNL, UDMR și USR nu au dus la un acord, potrivit România TV. Astfel, Nicușor Dan s-a vzăut în ipostaza de a convoca, din nou, partidele la negocieri. principalul obstacol este reprezentat de creșterea TVA la 21%, cerută de Ilie Bolojan. Nicușor Dan refuza această variantă, după ce în campanie electorală a promis că în mandatul său, TVA nu va crește.
Blocaj total după refuzuri succesive
Potrivit surselor, Ilie Bolojan – propunerea inițială a PNL pentru funcția de premier – a condiționat acceptarea mandatului de o creștere a TVA de la 19% la 21%, măsură respinsă categoric de președinte. Nicușor Dan s-a arătat ferm, reiterând că nu va susține majorarea taxelor pe consum, conform angajamentelor din campania electorală.
Sursele politice afirmă că imediat după discuțiile tensionate de la Cotroceni, Bolojan a părăsit rapid Palatul și a mers la sediul PNL pentru consultări de urgență. Liberalii, potrivit acelorași surse, i-ar fi transmis președintelui că, dacă refuză în continuare guvernul politic, să vină „cu tehnocratul său” – oricare ar fi acesta.
Ce urmează?
Refuzul Ancăi Dragu lasă deschisă întrebarea dacă Nicușor Dan mai are o variantă viabilă pentru premier tehnocrat, în condițiile în care PNL transmite că nu mai acceptă „jocuri politice fără finalitate”, iar PSD nu pare dispus să susțină alt nume în afara unei formule politice echilibrate.
Situația tensionată se suprapune cu presiuni puternice legate de deficitul bugetar și măsurile fiscale urgente, iar fiecare zi de întârziere afectează nu doar stabilitatea guvernamentală, ci și încrederea investitorilor internaționali și a instituțiilor financiare.
