Concret, explică sursele arătate, perchezițiile de luni dimineață ar viza și aceste persoane fizice și juridice care figurează în dosarul de mare corupție cu posibile fapte de dare de mită.
Este important de menționat că societățile Boskalis și Van Oord sunt companiile care au contractat proiectele de extindere a plajelor de pe litoralul românesc.
Costul total al respectivelor proiecte a fost în valoare totală de peste 1 miliard de euro, bani alocați din fonduri ale Uniunii Europene (UE).
Mai mulți investigatori sub acoperire ar fi fost introduși de către anchetatorii DNA central pe linia anchetei complexe ce a vizat pretinse fapte de dare și luare de mită în portul Constanța, pentru o obține probe certe în cadrul cercetărilor, transmit autorului acestui material surse judiciare.
Concret, cei trei procurori care instrumentează această speță la Secția a II din DNA au cerut judecătorilor de drepturi și libertăți aprobarea pentru introducerea mai multor investigatori sub acoperire în dosar.
O dată primite aprobările magistratului de drepturi investigatorii au ținut sub observație orice „mișcare suspectă„ ale „țintelor„ vizate în dosar, potrivit acestor surse.
Astfel, vameși, foști vameși și șefi ai acestora au fost vreme de aproape un am sub lupa investigatorilor ale căror rapoarte si materiale tehnice constituie acum probe la dosarul anchetatorilor DNA central.
Sursele autorului amintesc și faptul că în septembrie 2024 DNA Constanța a reținut doi vameși și un fost lucrător vamal pentru fapte similare.
LA acel moment DNA Constanța i-a ridicat pe Marius Oprea, lucrător vamal în cadrul Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată, pe Dorel Emanuel Petcu, fost lucrător vamal, în cadrul Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud, în prezent suspendat din funcție și angajat al unei societății ce oferă servicii portuare, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la luare de mită și sustragerea sau distrugerea de probe ori înscrisuri și pe un comisionar vamal al unei societăți comerciale, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la luare de mită.
Anchetatorii notau atunci cercetările vizau modalitatea în care lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud încasează sume de bani cu titlu de mită de la importatori de mărfuri prin Portul Constanța Sud Agigea, prin intermediul unor comisionari vamali, pentru ca aceștia să nu își îndeplinească în mod corespunzător atribuțiile de serviciu privind controlul fizic al containerelor și pentru a se acorda liber de vamă unor containere care conțin mărfuri ce nu corespund cu datele din documentele de import sau sunt contrafăcute.
Pentru a sensibiliza lucrătorii vamali de la controlul fizic, astfel încât să nu fie probleme cu mărfurile contrafăcute sau nedeclarate, sau pentru urgentarea formalităților vamale, importatorii obișnuiesc să dea mită între 500-700 dolari/container. Aceste sume pot urca în funcție de numărul de colete care fac obiectul confiscării, astfel, la cei 500-700 dolari se adaugă 30-50 dolari per colet, sume care ajung și la 10.000 de dolari per container pentru mărfurile interzise la import în UE.
În concret, în perioada 20 mai 2024 – 27 august 2024, inculpatul Oprea Marius în calitatea menționată anterior, în exercițiul atribuțiilor de serviciu privind efectuarea operațiunilor de import și de tranzit a mărfurilor prin Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud, ar fi pretins și primit pentru sine și pentru alții de la persoane juridice și importatori, sume de bani în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau urgentarea formalităților vamale ce intrau în îndatoririle sale de serviciu.
Astfel, inculpatul Oprea Marius ar fi contribuit la taxarea ilicită a containerelor cu mărfuri procesate în punctul vamal, facilitând concomitent introducerea în țară de mărfuri contrafăcute, mărfuri interzise la import, mărfuri ce nu sunt însoțite de avizele sau autorizațiile necesare, mărfuri de altă natură sau în alte cantități decât cele declarate în vamă și mărfuri subevaluate.
De asemenea, inculpatul Oprea Marius ar fi avut rolul de colecta sumele de bani remise cu titlu de mită de către reprezentanții unor persoane juridice și importatori, care au solicitat efectuarea operațiunilor de vămuire la Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud.
Imediat după colectarea sumelor de bani, inculpatul Petcu Dorel – Emanuel ar fi preluat sumele respective din incinta Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud situat în Portul Constanța, pentru a-i transporta în zone de siguranță și de a fi împărțiți ulterior între membrii grupului.
În data de 12 septembrie 2024, inculpatul C.M. i-ar fi remis lucrătorului vamal Oprea Marius, în incinta Biroului Vamal de frontieră Constanța Sud situat în Portul Constanța, sumele de 5.000 de dolari și 8.100 lei, pretinși în mod indirect reprezentanților unor persoane juridice, importatori, care au solicitat efectuarea operațiunilor de vămuire la Biroul Vamal de frontieră Constanța Sud a unor mărfuri containerizate.
În contextul menționat mai sus, la data de 12 septembrie 2024, inculpatul Oprea Marius ar fi fost surprins în flagrant de către procurorii anticorupție după ce ar fi primit de la inculpatul C.M. sumele de 5.000 de dolari și 8.100 lei.
La scurt timp după constatarea infracțiunii flagrante, inculpatul Petcu Dorel – Emanuel ar fi luat discret de pe biroul din fața sa un înscris olograf cu dimensiunile de 5 cm x 10 cm, ce se afla lângă sumele de bani date cu titlu de mită și care făcea referire la ce reprezintă sumele respective, înscris pe care l-ar fi distrus prin înghițire, cu scopul de a împiedica aflarea adevărului în cauza penală.
În cursul zilei de 12 septembrie 2024, ca urmare a obținerii autorizărilor legale de la instanța competentă, au fost efectuate percheziții domiciliare în 47 de locații situate pe raza județului Constanța, reprezentând sediul unei instituții publice și domiciliile unor persoane fizice.
Mega ancheta DNA din portul Constanța se ramifică și se pare că ar ajunge până la șeful PSD municipiului Constanța, Ion Dumitrache, afirmă pentru autorul acestui material surse judiciare, care detaliază și alte părți ale filierei de corupție din port.
Concret, spun sursele citate, pe linia șpăgilor ce se presupune că se ofereau în port unor șefi și subalternilor acestora s-ar afla afaceriști precum Aurelian Pîlcă – Eugen Bogatu- Ion Dumitru.
Se pare că pe linia afacerilor aceștia ar fi angrenat foști vameși cu influență în port pentru a realiza oferirea pretinselor sume cu titlu de mită unor șefi și vameși aflați în serviciu.
În această construcție se pare că ar fi vorba, conform celor susținute de sursele autorului, și de Ion Dumitrache, șef al PSD municipal Constanța.
Sursele citate nu pot explica în clar la acest moment în ce constau suspiciunile la adresa oficialului politic dar arată că în dosar se fac cercetări și în baza articolului 13 din Legea 78/2000.
Articolul precizat prevede că „fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani„.
Suma totală a șpăgilor ce s-ar fi dat, respectiv luat, de către șefi din portul Constanța și de către subalterni ai acestora ar fi de peste șase milioane de euro, afirmă pentru autorul acestui material surse judiciare.
Acestea punctează faptul că ancheta vizează pe lângă funcționari simpli sau cu funcții de conducere și o plajă de oameni de afaceri, respectiv persoanele interesate a da mită funcționarilor pentru urgentarea unor activități benefice activităților economice ale firmelor acestora.
Totodată mai susțin sursele citate, ancheta procurorilor DNA ar conduce inclusiv spre mediul politic, dar nu au putut face mențiuni precizatoare la acest moment.
Astfel, șefi ai portului constanța și un număr considerabil de angajați sunt vizați de posibile fapte de luare și dare de mită și trafic de influență. În plaja acuzațiilor se află și fapta de șantaj, faptă despre care sursele autorului nu pot face mențiuni la acest moment.
Dosarul ar fi fost deschis în aprilie 2024 de către anchetatorii de la Secția a II a din DNA de cercetarea a faptelor conexe de corupție iar la caz lucrează trei procurori de caz și numeroși polițiști.
Dosarul, spun sursele citate, este unul dintre cele mai mari din ultimi zece ani în ceea ce privește locul, respectiv portul Constanța, structura teritorială a DNA neînregistrând performanțe notabile până la acest moment.
41 de percheziții sunt în desfășurare în Portul Constanța și în alte locații, în cea mai amplă operațiune de acest fel desfășurată în zonă în ultimii ani.
Mai multe persoane sunt suspectate de fapte de corupție – dare și luare de mită, abuz în serviciu – potrivit surselor judiciare.
Potrivit Antena 3 CNN, perchezițiile au legătură cu dosarul care vizează achiziții militare, în care au avut loc percheziții și săptămâna trecută.
Sursele judiciare au precizat că în dosar ar fi vizaţi, printre alţii, şefi şi funcţionari din cadrul Portului Constanţa, iar valoarea mitei s-ar ridica la peste 6 milioane de euro.
„Referitor la acţiunea DNA declanşată în această dimineaţă în Portul Constanţa, vă informăm că Administraţia Porturilor Maritime oferă tot sprijinul necesar organelor judiciare.
Directorul general şi directorul financiar pun la dispoziţia procurorilor DNA toate documentele solicitate, toate informaţiile necesare în sprijinul desfăşurării anchetei. Orice informaţie pe acest subiect va putea fi furnizată, conform legii, doar de instituţiile abilitate”, au transmis reprezentanţii APMC.
Conducerea companiei reafirmă determinarea „de a nu accepta nicio abatere de la legalitate şi va întreprinde întotdeauna măsuri corespunzătoare dispoziţiilor organelor judiciare”.
