În plin impas politic privind formarea viitoarei coaliții de guvernare, reforma bugetară – promisă insistent ca o condiție pentru stabilizarea deficitului – ar fi intrat pe un teren sensibil, potrivit unor surse politice apropiate discuțiilor de la Cotroceni. Pe lista reformelor s-ar afla…morții. Mai exact, tăierea ajutorului de deces.
Concret, una dintre măsurile luate în discuție în mod informal, dar susținut de o parte dintre consilierii și negociatorii prezenți, ar fi fost eliminarea ajutorului de deces, în prezent în valoare de 8.200 de lei. Propunerea ar fi venit din partea lui Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, care ar fi susținut că această cheltuială publică „întreține indirect o zonă de evaziune fiscală” în industria pompelor funebre. Sursele afirmă că Anastasiu ar fi prezentat inclusiv o analiză detaliată, în care cheltuielile cu ajutorul de înmormântare sunt considerate „ineficiente fiscal”.
Declarația ar fi generat perplexitate în sală, însă, potrivit acelorași surse, nu ar fi fost respinsă categoric, semn că într-o formă sau alta, măsura ar putea reveni pe masa negocierilor în următoarele săptămâni.
Un gest simbolic, dar cu implicații adânci
Ajutorul de deces este unul dintre puținele sprijinuri sociale directe acordate la finalul vieții, destinat acoperirii costurilor cu înmormântarea și acordat automat moștenitorilor legali ai pensionarilor sau salariaților. În contextul unei populații îmbătrânite și cu venituri reduse, eliminarea acestuia ar putea avea un impact simbolic negativ major, dar și efecte sociale directe în rândul celor cu venituri minime.
Discuția apare în contextul în care același pachet de măsuri ar fi inclus – potrivit surselor – și alte idei de austeritate: eliminarea burselor școlare, instituirea contribuției CASS pe pensia minimă, eliminarea facilităților medicale pentru persoane cu dizabilități și veterani sau tăieri de subvenții pentru agricultură.
Negocierile pentru formarea Guvernului vor fi reluate, în lipsa unui acord clar între principalele formațiuni politice. PSD și PNL nu au căzut încă de acord nici asupra unei formule de guvernare, nici asupra titularului pentru funcția de premier. În acest vid politic, scenariile dure de reforma bugetară ă încep să fie tot mai vocale – cel puțin în spatele ușilor închise.
