În locuri în care de obicei eticheta te face să amuţeşti total, vizitatorii au făcut fotografii, au depănat amintiri, iar copiii s-au jucat în voie.
De altfel, vineri a fost prima zi a iniţiativei preşedintelui interimar Ilie Bolojan de a deschide porţile Palatului Cotroceni pentru public, la finalul fiecărei săptămâni.
Intrarea vizitatorilor s-a făcut pe la Platoul Marinescu, primul spaţiu din incinta Complexului Cotroceni pe care păşesc şefii de stat străini, care sunt primiţi cu onoruri militare.
De data aceasta, în locul în care în momentele oficiale este un uriaş covor roşu, doi copii îşi aruncau, vineri, de la unul la celălalt un cerc de plastic. Alţi zece copii s-au prins într-o horă, puţin mai departe. De altfel, încă de la intrare, cei mici au fost atraşi de activităţile organizate de Poliţia Română – de la cursuri de resuscitare la admirarea unui elicopter specializat şi chiar simpla mângâiere a unui câine poliţist, prezent şi el la datorie.
De la Platoul Marinescu, în sus, prin grădina în trepte, se ajunge la Palatul Cotroceni, clădire cu o istorie alambicată, loc ce a fost la un moment dat cămin pentru membri ai Casei Regale a României, Palat al Pionierilor în perioada comunistă, iar în prezent este sediul Administraţiei Prezidenţiale.
Ştefania Dinu, director general adjunct ştiinţific al Muzeului Naţional Cotroceni, spune povestea acestui loc. Istoria începe în anul 1679, anul în care Şerban Cantacuzino a ridicat Ansamblul Cotroceni. Din 1893, pe fundaţia fostelor case domneşti ctitorite de Cantacuzino, Carol I a dorit ridicarea unui palat princiar pentru principii moştenitorii Ferdinand şi Maria.
Familia moştenitoare s-a mutat aici, unde personalitatea Reginei Maria şi-a pus amprenta. „Pentru că era îndrăgostită de grădini, natură, de flori, a realizat şi un impresionant parc, deschis acum publicului vizitator. Aşadar aici, în Muzeul Naţional Cotroceni, dar şi pe terasele parcului putem spune că păşim pe urmele uneia dintre cele mai mari regine ale României, dar şi ale Europei”, a afirmat Ştefania Dinu.
În perioada comunistă, Palatul Cotroceni a devenit Palat al Pionierilor, inaugurat la 1 iunie 1950. „Atunci a început această perioadă foarte grea pentru această reşedinţă regală, pentru că amintirea familiei regale a fost ştearsă de comunişti din memoria colectivă”, a spus Ştefania Dinu.
Atunci, spaţiile au fost transformate astfel încât să devină simple săli de clasă sau saloane pentru învăţământul politico-ideologic.
O „salvare”, spune ea, a venit chiar de la Nicolae Ceauşescu. Vizitând Palatul Pionierilor în anul 1976, a văzut frumuseţea lui, a decis să îl evacueze şi să îi dea o nouă destinaţie – de clădire de primire a unor înalţi oaspeţi.
Cutremurul din 4 martie 1977 a afectat Palatul de la Cotroceni în mijlocul planurilor de restaurare, care au fost revizuite şi au durat aproape zece ani.
În paralel cu restaurarea corpului istoric al Palatului a fost ridicat corpul nou, care după 1990 găzduieşte Administraţia Prezidenţială. Corpul istoric este Muzeul Cotroceni.
Ştefania Dinu a mărturisit că are şi un loc preferat: „Cred că locul cel mai frumos ar fi biblioteca Regelui Ferdinand, pentru că el era un rege erudit, pasionat, care studia foarte mult, care avea în bibliotecă peste 4.500 de volume pe care le comanda şi le aranja singur în bibliotecă, făcea adnotări şi pentru că era un rege singuratic şi neînţeles de cei din jurul său. Erau el, cărţile lui şi câinii lui”.
De altfel, biblioteca poate fi admirată în timpul turului de vizitare.
Turul Palatului Cotroceni oferă ceva şi pentru pasionaţii de documente vechi, artă, poveştile decoraţiilor şi succesiunea de preşedinţi, dar şi pentru cei interesaţi mai mult de istoria recentă. Vizitatorii pot merge în locurile pe care le cunosc, cel mai probabil, din decupaje TV, din transmisiuni în direct sau din fotografii – Sala Unirii sau holul unde este realizată fotografia oficială, atunci când preşedintele României îşi primeşte omologul străin la Cotroceni.
Acest ultim loc a devenit vineri un spaţiu foarte frecventat de vizitatori. Două fete încercau să imite scena strângerii de mâini, în josul scărilor din Palat. „Uitaţi-vă la cameră, aşa”, le spunea una dintre cele două femei care le fotografiau entuziasmate cu telefonul.
Una dintre ele, o doamnă de 75 de ani, îşi aminteşte cu drag că a fost unul dintre copiii care au studiat la Palatul Pionierilor. „Aveam un tramvai special care ne lua din cartier, noi stând în Bucureştii Noi, şi joia veneam la Palat”, povesteşte ea.
Pentru că studia ştiinţe naturale, avea acces la parcul din jurul Palatului. Ea a adus-o în vizită la Cotroceni pe nepoata sa şi mărturiseşte că este încântată de demersul de deschidere a palatului pentru public.
În curtea Palatului există şi un mic spaţiu de unde vizitatorii pot cumpăra mâncare sau băuturi răcoritoare.
Aşa cum a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, preşedintele interimar Ilie Bolojan, de vineri până duminică, în fiecare weekend, vor fi „Porţi Deschise la Palatul Cotroceni”.
„La fiecare final de săptămână, de vineri până duminică, toată această suprafaţă, inclusiv interioarele, vor fi deschise cetăţenilor. Va fi un acces liber atât în grădini, în curtea interioară, la Biserică. Palatul propriu-zis va fi integrat în circuitul Muzeului Cotroceni. Este un semn de respect faţă de cetăţenii României şi un semn de deschidere din partea Administraţiei Prezidenţiale”, declara Ilie Bolojan, într-o conferinţă de presă susţinută pe Platoul Marinescu al Palatului Cotroceni.
Următoarele zone din incinta Complexului „Palat Cotroceni” se pot vizita în regim de gratuitate: Platoul de ceremonii, Grădina Palatului Cotroceni – aflată pe latura nordică a complexului, Platoul Baroc, Biserica Palatului Cotroceni şi curţile interioare adiacente clădirilor Administraţiei Prezidenţiale şi Muzeului Naţional Cotroceni.
Ca şi în ziua de vineri, sâmbătă şi duminică accesul vizitatorilor se va face exclusiv prin poarta principală din Bulevardul Profesor Doctor Gheorghe Marinescu, iar pentru ieşire se va utiliza poarta situată la intersecţia dintre Bulevardul Geniului şi Şoseaua Cotroceni.
