M-am născut 101 ani mai târziu și nu am prins decât din literatură și istorie revoluția de la 1848, pornită din inima Franței. Ea a cuprins și România, dar revoluționarii români s-au aflat cel puțin o vreme în contratimp cu istoria. Și mulți dintre cei mai valoroși tineri pe care i-am avut, prea mulți, după ce au fost închiși la Mănăstirea Snagov, transformată în temniță politică, au plătit cu viața. Pentru ei, efectele revoluției pe care au propagat-o în România s-au produs prea târziu. Ar fi regretabil ca partea dramatică a istoriei acelor vremuri să se repete și în România în acest an.
Fulminantul discurs al lui Donald Trump, rostit în fața legislativului american, definește o lume nouă, indiscutabil mai liberă, cu mai puține capcane, deci mai sigură, în care urmează, rând pe rând, noi, componenții diferitelor popoare, să trăim. Din păcate însă, România se află din nou, cel puțin aparent, în contratimp cu istoria.
Forțele reacționare, globaliste, neomarxiste, sorosiste, de la vârful Uniunii Europene strâng rândurile și își utilizează toate energiile pentru a bloca ascensiunea suveraniștilor în Europa, în general, și în România, în special. Timpul nu așteaptă. În România sunt reprogramate alegerile, care au fost în mod samavolnic anulate, și nu este deloc exclus ca, în ciuda optimismului pe care îl afișează, drumul spre instituția prezidențială al liderului suveraniștilor să fie blocat. Și, din câte suntem, din păcate, asigurați, pentru moment nu există o soluție de rezervă. Dacă lui Călin Georgescu i se va interzice să candideze, rămâne sub un mare semn de întrebare șansa lui George Simion, care refuză să se înscrie în cursa electorală, invocând loialitatea, de a-i lua la timp locul, de a se înscrie în ultimul moment în cursă și de a câștiga. Dacă nu vom avea niciun candidat suveranist în alegerile prezidențiale programate în curând, atunci, pentru o vreme relativ îndelungată, România se va îndrepta într-o direcție greșită. Iar cetățenii vor fi chiar mai puțin liberi decât sunt în prezent.
Atrag atenția asupra faptului că sistemul ticăloșit apasă din toate direcțiile pe pedala de accelerație pentru a restrânge cât mai curând posibil drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Se pregătește de zor o ordonanță de urgență care are drept obiectiv suprimarea, vezi-Doamne, a fake news-urilor. Se va pune semnul egalității, așa cum s-a întâmplat și în perioada de tristă amintire a campaniilor anti-COVID, între suprimarea sub orice formă, sub acuzația că ar fi fake news-uri, a tuturor informațiilor neconvenabile pentru cei aflați la putere. Și vom vedea ceea ce nu s-a mai văzut niciodată. Vom vedea cum o serie întreagă de instituții împuternicite să blocheze site-uri, să suprime existența unor case de presă, să oprească televiziuni, să interzică apariția unor personalități în platourile de televiziune, să aplice amenzi exorbitante vor concura la edificarea celui mai dur stat polițienesc din istoria recentă a României.
Primesc asemenea atribuții discreționare, prin Ordonanța de Urgență, AEP, CNA, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Ministerul Afacerilor Externe, poliția, parchetele și, evident, toate serviciile de informații. Când valul declanșat în legislativul României se va propaga până la noi, producându-și efectele la București, s-ar putea să fie prea târziu.
un comentariu de Sorin Roșca Stănescu, jurnalist