Numărul uluitor de mare de zile de concediu medical este cu mult peste media Uniunii Europene de doar opt zile pe an și oferă o nouă lovitură în reputația crescândă a Germaniei pentru o etică a muncii slabă. Numărul mare de zile de concediu medical din Germania a fost descoperit în urma unei cercetări efectuate de asigurătorul de sănătate DAK. Aceștia, într-o declarație pentru The Times, au susținut că creșterea abruptă a numărului de zile de concediu medical în întreaga țară începând cu 2022 s-a datorat parțial creșterii numărului de răceli și cazuri de Covid.
Angajatorii sunt cei care au plătit prețul pentru numărul mare de absențe – care i-au costat 77 de miliarde EUR în salarii. Incluzând 19 miliarde de euro de la asigurătorii de sănătate, această sumă reprezintă șase la sută din cheltuielile sociale naționale ale țării.
În prezent, germanii au dreptul la șase săptămâni de salariu integral dacă nu pot lucra din motive de sănătate. Având în vedere că economia Germaniei se clatină și că lucrătorii săi lucrează în prezent mult mai puține ore decât omologii lor din UE și Marea Britanie, liderii de întreprinderi au propus propriile soluții pentru a rezolva problema numărului mare de zile de concediu medical și pentru a relansa economia.
Muncitorii bolnavi, între compătimire și condamnare
Oliver Bäte, directorul general al Allianz SE, a propus reintroducerea unui sistem abolit în 1970, conform căruia lucrătorii își pierdeau salariul în prima zi de boală, cu excepția cazului în care aveau un bilet de la medic. O politică încă în vigoare în multe țări precum Spania și Grecia. Vorbind pentru presa germană, el a subliniat că Germania ar economisi 40 de miliarde de euro dacă ar putea reduce numărul de lucrători care iau concedii medicale. „În țări precum Elveția și Danemarca, oamenii muncesc în medie cu o lună mai mult pe an – cu salarii comparabile”, a afirmat Bäte.
Sugestia sa a fost lăudată de alți lideri de afaceri, dar a stârnit proteste din partea sindicatelor și a partidelor politice. Hans-Jürgen Urban, membru al consiliului de administrație al sindicatului inginerilor IG Metall, a declarat: „Economia germană nu se va redresa cu angajați bolnavi, ci dimpotrivă, cu condiții de muncă mai bune”. De asemenea, el a afirmat că obligarea lucrătorilor să plătească pentru prima zi de concediu medical reprezintă un „atac asupra statului bunăstării”.
Dennis Radtke, un membru al Parlamentului European din partea CDU de centru-dreapta, a numit sugestia dlui Bäte „război de clasă de sus”.
Între timp, cea mai mare economie a Europei s-a clătinat în ultimele luni, titani ai industriei germane precum Volkswagen anunțând luna trecută reduceri de personal pentru prima dată în istoria lor. Germania a fost singura economie din G7 care a înregistrat o scădere în 2023, iar FMI estimează că va rămâne cea mai puțin performantă economie a grupului în 2024, cu o creștere dezastruoasă de zero procente. Cu toate acestea, colegii din G7 nu se descurcă mult mai bine, vecina Franța înregistrând o creștere estimată de doar 1,1 %, iar Regatul Unit o creștere modestă de doar 1,5 %.
