Galaxiile pot avea forme diverse – spirale, eliptice, neregulate – însă cele inelare sunt printre cele mai neobișnuite. Se formează în urma unui eveniment spectaculos: o galaxie mică pătrunde prin centrul uneia mai mari, generând unde de șoc care redistribuie materia sub formă de inel. Un exemplu celebru este Obiectul Hoag.
Galaxiile inelare reprezintă doar 0,01% din totalul galaxiilor cunoscute. Dar și mai rară este coliziunea a două astfel de galaxii inelare, ceea ce face din Bufnița Cosmică o descoperire cu adevărat excepțională, spun oamenii de știință.
Imaginea surprinsă de JWST arată două nuclee galactice luminoase care formează ”ochii” bufniței. Fiecare are în centru o gaură neagră supermasivă, de peste 10 milioane de ori masa Soarelui, care atrage intens materia din jur, generând ceea ce astronomii numesc nuclee galactice active.
Galaxiile în sine sunt relativ mici, de aproximativ 26.000 ani-lumină în diametru, adică un sfert din dimensiunea Căii Lactee.
Zona dintre cele două galaxii, care formează ”ciocul” bufniței, este scena unei activități galactice intense. Datele obținute cu ajutorul radiotelescopului ALMA din Chile au arătat că această regiune conține o masă imensă de gaz molecular, materia primă din care se nasc stelele.
O undă de șoc generată de coliziune și un jet de particule emise de una dintre găurile negre contribuie la compresia acestui gaz, declanșând o explozie de formare stelară.
Potrivit coordonatorului studiului, Mingyu Li, doctorand la Universitatea Tsinghua din China, Bufnița oferă cercetătorilor ocazia rară de a observa simultan mai multe procese-cheie din evoluția galaxiilor: formarea stelelor, interacțiunile dintre găurile negre și gaz, dar și dinamica coliziunii.
Potrivit acestuia, astfel de fenomene cosmice complexe, coliziuni combinate cu jeturi radio, ar putea fi responsabile pentru creșterea rapidă a masei stelare în galaxiile tinere din universul timpuriu, o problemă care până acum nu avea răspuns.
