O expoziție a fost vernisată, luni seara, la Galeria Rotonda din Timișoara, care devine, până pe 4 aprilie, un spațiu al confluențelor multietnice armonioase, purtând publicul printre ‘Bisericile Timișoarei’.

Cele 34 de lucrări de grafică expuse, semnate de artistul Nicolae Ciucă, reprezintă lăcașurile de cult, de la cele mai vechi, ridicate în veacul al XIX-lea, până la cele mai noi, din cartierele de astăzi.

Biserici ortodoxe române, sârbe, catolice și sinagogi laolaltă vorbesc despre patrimoniul spiritual multicultural identitar al orașului de pe Bega.

‘Am început acest proiect în urmă cu patru ani, din dorința de a contribui la comunitate. Am studiat pictura și istoria artelor la Școala Populară de Artă, am fost membru al cenaclului ‘Romul Ladea’, dar am avut puține oportunități de a participa la expoziții, din cauza situației financiare. Am simțit nevoia să încep acest proiect pentru a celebra diversitatea din Timișoara, oraș cosmopolit, multicultural, și am ales să surprind anumite biserici care au o valoare arhitecturală semnificativă, majoritatea fiind clădiri de patrimoniu. Pe de altă parte, biserica reprezintă pilonul de stabilitate al unei comunități. Subiectul bisericii a fost ales fără a discrimina, fiind o reflexie a comunității diverse’, a declarat, pentru AGERPRES, Nicolae Ciucă.

Lucrările sale includ atât detalii arhitecturale, cât și elemente de peisaj.
Printre majoritatea lucrărilor de grafică, se regăsesc și câteva acuarele, tempera și guașe care dau culoare unor lăcașuri de rugăciune. Acestea au o semnificație emoțională deosebită în viața personală, fiind bisericile în care s-a cununat, în care și-a botezat fetele sau nepoata.

Unele dintre lucrările realizate de Nicolae Ciucă sunt donate.
‘După acest proiect mă voi concentra pe clădirile emblematice ale Timișoarei, care sunt de asemenea importante din punct de vedere arhitectonic. Picturile mele sunt apropiate de sufletul meu și sper să încurajez conștientizarea valorilor culturale și istorice ale orașului, folosind arta ca un mijloc de educare și uniune’, arată artistul.

Pictorul nu are o biserică favorită, dar le preferă pe cele mai vechi, care au o arhitectură deosebită și fac parte din patrimoniul urban. Totuși, sinagoga din cartierul Fabric rămâne una dintre bijuteriile preferate.

Catedrala Mitropolitană, Domul Romano-Catolic (1736 – 1774), Vicariatul Sârbesc, Biserica Piaristă, care are și o mănăstire în care împărăteasa Maria Tereza a participat la o mesă, iar în anul 1809, când Napoleon intra în Viena, Coroana Sfântului Imperiu a fost adusă de la Viena și ascunsă în subsolul acestei biserici; biserica Sfântul Ilie (1913), care a devenit la acea vreme principalul lăcaș ortodox român din oraș după separarea de sârbi, fiind vizitată de Patriarhul Miron Cristea (1929); biserica Sfânta Ecaterina (secol XIV) – ridicată în amintirea uneia dintre soțiile lui Carol Robert de Anjou, care a murit foarte tânără, în urma unei maladii a vremii, alături de biserici ortodoxe mai noi, din cartiere – Dacia, Biserica Martirilor, a Studenților – sunt câteva dintre lăcașurile de rugăciune reprezentate în expoziție.
Preotul conferențiar al Facultății de Teologie a Universității de Vest Timișoara, Constantin Jinga, paroh al Bisericii ortodoxe ‘Pogorârea Sfântului Duh’, din Fabric Vest, a apreciat că expoziția ‘Bisericile Timișoarei’ este o invitație la prietenie, o chemare și un exercițiu de corectitudine, de căutare a perfecțiunii.
‘Este o invitație la frumos, la o prietenească îngăduință. Este o chemare la un pic de smerenie, de meditație și să privim că în oraș suntem înconjurați de lucruri frumoase, biserici, sinagogi, lăcașuri de cult. Este remarcabil că sunt reprezentate toate bisericile, indiferent de orientarea lor confesională: sunt biserici românești, sârbe, maghiare, sinagogi, sunt biserici care evocă istoria mai veche sau mai recentă a Timișoarei. Este o invitație la a ne prețui unul pe celălalt, înaintea Lui Dumnezeu și de a avea curajul, ca atunci când începem să facem un lucru frumos, să nu ne oprim. Să nu uităm că atunci când Dumnezeu l-a chemat pe Noe să construiască arca – bisericile simbolizează o arcă – Noe avea 600 de ani. Deci nu zăgăduiți să începeți a face lucruri frumoase, mai departe’, a punctat preotul Constantin Jinga.
Foto: Otilia HALUNGA / AGERPRES


