Din cei peste 200.000 de arbori plantați în Timișoara, doar 12 au vârste și coronament remarcabil, cei mai vechi fiind stejarii plantați în anul 1850, în prima grădină urbană din Cetate, actualul Parc ‘Regina Maria’ și un Ginkgo Biloba de 120 de ani, a cărui poveste este legată de familia Muhle, dar și stejari, ulmi, frasini, tei și platani cu o vechime de peste un secol.
Președintele Asociației Peisagiștilor (ASoP) – Filiala Teritorială Vest, Alexandru Ciobotă, spune că pierderile la arborii nou plantați în Timișoara sunt, în unele cazuri, de până la 80%, la câteva mii de arbori nou plantați.
Aceasta se datorează, prioritar, faptului că puieții sunt aduși din Occident, dintr-un anumit tip de sol, iar în Timișoara avem alte condiții, un sol diferit, climatul diferit, cu temperaturi diurne mult mai mari decât poate rezista arborele.
Dar ‘plămânul verde’ al unui oraș este dat și de calitatea coronamentului copacilor, de amploarea lui. Ori, în ultimii 20 de ani asistăm la toaletări și stilizări care reduc mult amploarea coroanei, copacii sunt tratați astfel încât să rămână mai mult pitici, ceea ce nu egalează calitatea umbrei și a puterii de absorbție a noxelor sunt reduse.
‘Noi avem acest Nature Restoration Regulation dat de Parlamentul European, care stabilește un indicator esențial pentru orașe, numit Tree Canopy Cover, privind acoperirea cu coronament a arborilor. Pe noi ne interesează calitatea lor și beneficiile, serviciile ecosistemice pe care le furnizează, arborii cu coronament cât mai amplu, dacă au perișori pe frunză sau dungă, care acționează ca filtru și rețin particulele de praf. (…). Noi avem date pe zone din oraș. De exemplu, în Fabric, domină arborii cu o vârstă de până în 50 de ani, care nu au ajuns la maturitate ecologică să furnizeze aceste servicii la capacitate maximă. Pe de altă parte, arborii peste această vârstă sunt într-un declin fiziologic accelerat. Dacă ne uităm pe datele referitoare la apa meteorică, avem vreo două milioane de metri cub de apă și o scoatem din oraș, ceea ce înseamnă că noi punem în risc aceste ecosisteme urbane. Astfel, arborii peste vârsta de 50-60 de ani intră în declin fiziologic accelerat din cauza acestei secete fiziologice pe care noi, prin politicile urbane, o accelerăm, combinat cu temperaturile foarte ridicate, cu tot ceea ce numim noi acum ca efecte ale încălzirii globale. La acestea se adaugă faptul că noi nu știam să gestionăm arborii cu coroană mare. S-au făcut tăieri radicale pe principiul pică creanga și omoară oameni. Nu am avut o gestiune științifică și cu oameni pregătiți la arbori’, a declarat, pentru AGERPRES, Alexandru Ciobotă.
Aceste temeri a făcut să se planteze în Timișoara ultimilor 20 de ani, arbori cu formă de coroană mică, nepericuloși pentru trecători, printre plantații noi de frasini și fagi.
‘Noi susținem că ar trebui să vedem întregul oraș ca pe o cameră climatică și să accelerăm plantațiile cu arbori cu coroană mare. Aici apare o discuție: astfel de arbori s-au plantat în ultimii 10 ani, dar au murit, 60% din ei, fiindcă noi aducem materialul dendrologic din străinătate, în general din Italia sau Olanda, unde e alt climat, alt sol, altă geografie locală. De aceea, noi am făcut această securizare a arborilor remarcabili din orașul, ne referim aici la exemplarele de ulm, stejar mai ales, pe care încă le avem în Timișoara, și care, acum la sute de ani, mergem să culegem ghindă din stejarul de acolo, fiindcă sunt stejari supraviețuitori. Vă dați seama ce genetică au avut ei dacă au trăit acești aproape 200 de ani cu orașul nostru, cu toate agresiunile, cu asfaltări pe rădăcină, cu poluarea când a fost perioada industrială în socialismul comunist! Cu toate acestea, arborii aceștia au supraviețuit. Asta ne face să fim atenți la genetica lor și, de fapt, din ei să prelevăm puieți pentru viitoarele plantații’, detaliază președintele ASoP Vest.
Anul trecut, cât timp a fost expert pentru România la Comisia Europeană pe infrastructuri și biodiversitate urbană, Alexandru Ciobotă a încurajat autoritățile locale să deschidă linii de finanțare pentru refacerea pepinierelor urbane, fiindcă nu erau eligibile.
Specialistul peisagist subliniază că pentru o calitate superioară a vieții noastre trebuie atenție la ce fel de arbori plantăm, să reziste și să se dezvolte foarte repede și să conservăm arborii care există.
Procesul de identificare și de protejare a arborilor remarcabili va continua în următorii trei ani, printr-un parteneriat al Primăriei Timișoara cu AsoP Vest.
Printre arborii cu poveste ai Timișoarei se numără și un Ginkgo Biloba plantat de familia Muhle în urmă cu mai bine de 120 de ani. Din documentele istorice păstrate reiese că arborele a fost adus din Japonia, în jurul anului 1900, de Wilhelm Muhle junior și plantat în fostul Parc Franz Joseph, astăzi Parcul Copiilor ‘Ion Creangă’. Astăzi, arborele are o circumferință de aproximativ 380 de centimetri. În plus, tot în Parcul Copiilor au fost identificați stejari de peste 150 de ani, iar în Parcul Regina Maria, ulmi, frasini, tei și platani cu o vechime de peste un secol.
Pentru a continua acest demers, Primăria Timișoara propune încheierea unui parteneriat cu AsoP – Filiala Teritorială Vest, care va sprijini identificarea, evaluarea și protejarea arborilor valoroși din oraș.
‘Arborii remarcabili sunt niște supraviețuitori urbani. Ei au trăit cu toate problemele climatice și de mediu urban, cu poluare în diferite etape sau diverse agresiuni antropice. Valoarea lor genetică, ca exemplare care au supraviețuit peste 100 de ani, este una excepțională, mai ales că din ei putem înmulți pentru o viitoare pepinieră a orașului și putem replica această genă rezistentă pentru mediul urban. Ei sunt valoroși și din perspectivă culturală, pentru că generații întregi au trăit cu ei, au amintiri cu acești arbori și sunt repere ale comunității din Timișoara’, spune Alexandru Ciobotă.
Pentru cei 12 arbori identificați până acum au fost întocmite fișe cu informații despre fiecare exemplar, de la specie și dimensiuni până la vârsta estimată, starea de sănătate și valoarea istorică și culturală. Cei care îndeplinesc criteriile prevăzute de legea privind protejarea arborilor remarcabili vor fi incluși în Catalogul arborilor remarcabili, administrat la nivel național de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate.
