Fumul dens provenit de la incendiile de vegetație din zona Dubovac (Serbia), care acoperă de câteva zile municipiul Timișoara, a atins un vârf vineri dimineață, a declarat vineri, pentru AGERPRES, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Timiș, Alexandru Iovescu.
‘Este un fum dens peste Timișoara, se vede cu ochiul liber de ieri, astă dimineață a fost mai puternic decât ieri. Fumul vine de la incendiile puternice de vegetație din Serbia, care au o intensitate foarte mare. Din păcate, direcția vântului vine la noi exact din zona lor, dar sperăm ca după prânz aceasta să se schimbe și să scadă din intensitate fumul, iar calitatea aerului să se îmbunătățească’, a afirmat Alexandru Iovescu.
Autoritățile județene au luat legătura cu Garda de Mediu, Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) și Direcția de Sănătate Publică (DSP), situația fiind monitorizată îndeaproape.
‘Am verificat și dacă pompierii timișeni pot interveni pentru a-i sprijini pe colegii din Serbia. Până acum, ISU Timiș nu a primit nicio solicitare oficială de ajutor din partea autorităților sârbe. Dacă va fi nevoie și vom fi solicitați, sunt convins că pompierii noștri vor face tot ce le stă în putință. Garda de Mediu a pornit senzorii pentru monitorizarea calității aerului, iar DSP Timiș recomandă, ca măsură de precauție, să evităm pe cât posibil ieșirile și să ținem geamurile închise cât timp fumul este puternic. Nu este cazul să intrăm în panică, dar este bine să fim atenți și să urmăm recomandările specialiștilor’, a precizat Alexandru Iovescu.
Pneumologul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie ‘Victor Babeș’ din Timișoara, Cristian Oancea, atrage atenția că fumul degajat în timpul incendiilor de vegetație nu înseamnă doar miros neplăcut și vizibilitate redusă, pentru că acesta conține un amestec de particule fine și gaze toxice care pot afecta aparatul respirator, inclusiv în cazul persoanelor sănătoase.
‘Unul dintre principalele pericole îl reprezintă particulele fine PM2.5. Din cauza dimensiunilor foarte mici, acestea pot pătrunde profund în căile respiratorii și pot ajunge până la nivelul alveolelor pulmonare. Chiar și o expunere de scurtă durată la concentrații ridicate de fum poate provoca iritația ochilor, nasului și gâtului, tuse, secreții nazale, respirație șuierătoare, senzație de apăsare în piept sau lipsă de aer. Fumul produs de incendii poate conține și monoxid de carbon, un gaz toxic care, în concentrații crescute, împiedică transportul normal al oxigenului în organism. Riscul este cu atât mai important în cazul persoanelor cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare’, arată pneumologul, într-o postare pe Facebook.
Astfel, pot apărea cefalee, amețeală, greață, vărsături, confuzie, durerile toracice sau alterarea stării de conștiență, semne ale unei intoxicații cu monoxid de carbon.
‘Pentru persoanele diagnosticate cu astm, BPOC, bronșiectazii, emfizem, fibroză pulmonară sau alte boli respiratorii cronice, expunerea la fum poate duce la agravarea simptomelor sau la apariția unei exacerbări. În formele severe, poate fi necesară prezentarea la camera de gardă sau chiar spitalizarea. (…). O atenție deosebită trebuie să acorde și persoanele care lucrează în aer liber sau desfășoară activități fizice în exterior, deoarece, odată cu creșterea frecvenței respiratorii, crește și cantitatea de aer poluat inhalată’, punctează Cristian Oancea.
În perioadele în care fumul provenit de la incendiile de vegetație ajunge într-o anumită zonă, timpul petrecut în aer liber trebuie redus cât mai mult. Activitățile fizice și sportul în exterior ar trebui amânate, în special atunci când fumul este dens sau calitatea aerului este foarte scăzută, potrivit medicului.
Ferestrele și ușile trebuie ținute închise, iar aparatele de aer condiționat pot fi utilizate, dacă permit acest lucru, în modul de recirculare a aerului. Aceeași regulă este valabilă și în mașină: geamurile trebuie închise și sistemul de climatizare setat pe recirculare.
Masca nu oferă protecție împotriva gazelor, inclusiv împotriva monoxidului de carbon.
