Numărul concedierilor în judeţul Timiş s-a redus de trei ori în primele zece luni ale acestui an faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar până la sfârşitul anului nu se întrevăd alte concedieri în masă, întrucât la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Timiş nu au fost depuse documente în acest sens, de către angajatori, a declarat, joi, pentru AGERPRES, şefa ITM Timiş, Ileana Mogoşanu.
Cea mai mare disponibilizare colectivă din acest an s-a înregistrat la o companie cu capital străin, specializată în fabricarea de componente pentru telefonie.
Până în luna noiembrie, 22 de firme au anunţat disponibilizări totale de 942 salariaţi, faţă de 2.842 angajaţi din judeţul Timiş.
Coeficientul redus al şomajului, de sub 0,5% în judeţ, se explică prin faptul că piaţa muncii duce lipsă de mână de lucru calificată, iar cei care sunt nemulţumiţi de salariile de aici, pleacă în străinătate. Cei care refuză să se angajeze prin oferta AJOFM Timiş, nu sunt luaţi în evidenţele sistemului, întrucât nu beneficiază nici de ajutor social.
„În Timiş suntem privilegiaţi, pentru că şi dacă se întâmplă concedieri colective piaţa muncii le absorb imediat. Şomajul este de 0,5%. Este bine că nu avem şomaj, dar e rău pentru angajatori, întrucât nu găsesc forţă de muncă şi atunci apelează la lucrători din state non-UE.
În primele zece luni ale acestui an, la ITM Timiş, 22 de societăţi comerciale din judeţ au depus documente privind concedieri colective ale angajaţilor din domenii de activitate diverse: fabricarea mobilei, echipamente electrice şi electronice pentru autoturisme, fabricare elemente de telefonie mobilă, încălţăminte, fabricare îngheţată, săpunuri şi detergenţi, fabricarea vopselelor, în agricultură. Acestea ar fi domeniile care predomină.
În urma acestor concedieri colective, 942 de angajaţi au fost afectaţi, dintre care 248 au fost din cadrul aceleiaşi companii care se ocupă cu fabricarea elementelor de telefonie”, detaliază Ileana Mogoşanu.
Printre cei concediaţi se regăsesc directori, manageri producţie, operatori logistică, proiectanţi, controlori calitate, tâmplari, muncitori necalificat, dispeceri.
Din cele 22 de societăţi care au concediat personal, 14 sunt cu capital străin şi opt cu capital autohton.
„Apreciez că nu sunt mulţi cei disponibilizaţi de la începutul anului, ceea ce este îmbucurător pentru judeţul Timiş. Contractele active se păstrează cam la 300.000 de salariaţi activi, la fel ca şi anul trecut, ca şi în pandemie. Aceasta se explică prin faptul că dacă sunt concediaţi de la o firmă, piaţa muncii din judeţ îi absoarbe imediat şi îi angajează alte firme care caută lucrători. Este o mare lipsă de forţă de muncă în judeţ, motiv pentru care societăţile comerciale apelează la aducerea muncitorilor calificaţi din state non-UE. Cred că mulţi aleg să plece în străinătate sau nu răspund la solicitările pe care angajatorii le fac şi le trimit către AJOFM şi nu vor să accepte acele locuri de muncă. Este şi la noi, la fel cum s-a întâmplat în alte ţări occidentale precum Germania, Italia, Spania care au angajat români în locurile pe care autohtonii lor nu le mai doreau pentru că li se păreau mai grele sau mai prost plătite de către ei”, explică şefa ITM Timiş.
Ileana Mogoşanu subliniază că la începutul anului mari companii din SUA anunţau pe internet că urmau să concedieze în jur de 18.000 de angajaţi din IT, automotive, dar cel puţin în momentul de faţă judeţul Timiş nu este afectat.
Firmele din Timiş care au disponibilizat angajaţi, în acest an, sunt şi cu capital comunitar european, dar şi non-UE, între care şi două societăţi chineze.
„Până acum nu am fost notificaţi că ar urma concedieri în judeţ. Firmele au obligaţia să trimită către noi anumite documente premergătoare. Dar până acum nu au trimis”, a punctat Ileana Mogoşanu.
În altă ordine de idei, inspectorii ITM Timiş au efectuat în acest an 4.002 controale pentru depistarea muncii la negru sau gri şi au aplicat 3.500 de sancţiuni dintre care 2.364 de avertismente şi s-au dat 1.136 de amenzi în valoare totală de 12,6 milioane lei. Au fost identificate 3.086 de persoane care munceau la negru. AGERPRES/(A – autor: Otilia Halunga, editor: Karina Olteanu, editor online: Andreea Lãzãroiu)