În România este necesară o reorganizare administrativ-teritorială, important fiind să nu se pornească de la ideea de a face economie, ci de la ideea de a eficientiza administrația publică locală, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Sorin Ionescu, profesor de istorie și fost subprefect de Timiș, în contextul evenimentului ‘Timișul administrativ între trecut și scenarii de viitor’.
Potrivit acestuia, istoria arată că au existat mai multe reorganizări administrative în județul Timiș, începând cu perioada interbelică și continuând în timpul comunismului, culminând cu legea din 1968, care nu mai este relevantă astăzi.
El a subliniat că numărul comunelor a crescut considerabil, de la circa 2.000 în urmă cu 60 de ani, la peste 3.500 astăzi și este important să se reanalizeze organizarea administrativ-teritorială pe noi criterii.
Sorin Ionescu, director al Colegiului Național Bănățean din Timișoara, a avertizat că noua reorganizare nu ar trebui să se concentreze doar pe criterii demografice, deoarece situația diferă de la o zonă la alta, esențială fiind eficientizarea administrației publice locale și nu reducerea numărului de posturi.
‘În momentul în care vorbim despre noile realități socio-economice și demografice ale României contemporane, chiar trebuie să ne gândim și la o nouă formă de organizare sau reorganizare administrativă. (…). Refuz să cred că singurul criteriu care poate fi aplicat este cel demografic, pentru că sunt realități diferite de la zonă la zonă sau de la comunitate la comunitate. Cred că cel mai important este să nu pornim de la ideea de a face economie, ci de la ideea de a eficientiza administrația publică locală. Trebuie să existe criteriul geografic, un criteriu demografic, obligatoriu, trebuie să ținem cont de marile aglomerări urbane și de zonele metropolitane, pentru că, de exemplu, doar în jurul Timișoarei sunt cel puțin trei comune care depășesc 20.000 de locuitori în acest moment. Este clar că aceste unificații aglomerate teritoriale nu se pot dezvolta decât împreună (…)’, a detaliat Sorin Ionescu, pentru AGERPRES.
Evenimentul ‘Timișul administrativ între trecut și scenarii de viitor’ a fost organizat de Biblioteca Județeană Timiș, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, tema centrală a întâlnirii fiind reorganizarea administrativ-teritorială, discuția reunind reprezentanți ai administrației județene și locale, specialiști în drept administrativ și finanțe publice, precum și persoane interesate de evoluția administrației locale.
Potrivit istoricului, cu cât unitățile administrativ-teritoriale sunt mai mari, cu atât pot accesa mai ușor diferite fonduri europene, un exemplu pozitiv fiind agențiile de dezvoltare regională economică, Timișoara având deja transport public metropolitan, care o conectează cu zona periurbană.
Printr-o recomasare, din județ ar trebui să dispară 11 localități, conform fostului subprefect.
‘În cadrul județului Timiș am putea reconfigura unele unități administrativ-teritoriale. Deja avem Fibiș cu Mașloc. Avem inițiativa președintelui Consiliul Județean de a susține financiar într-un mod aparte aceste comunități care vor să se adune sau să se readune. Timișul totdeauna a fost un exemplu de bună practică în multe domenii și iată că și aici suntem pionieri. (…) Dacă luăm în calcul doar unitățile administrativ-teritoriale pe criteriu demografic, cu sub 1.500 de locuitori, teoretic ar trebui să dispară în jur de 11 localități. Dar aici, desigur, este vorba despre strategii, despre modul în care fiecare comunitate vede lucrurile. Totul este într-o permanentă dinamică. De exemplu, în vechea organizare habsburgică, ceea ce am înțelege noi azi prin comună, atunci includea vreo 40 de localități aparținătoare. Asta era într-o epocă în care nu exista digitalizare și nici administrație computerizată’, a explicat Sorin Ionescu.
Întâlnirea de la Palatul Administrativ a inclus și o componentă documentară realizată de Biblioteca Județeană Timiș (BJT), al cărei director, Tudor Crețu, a prezentat pagini din presa istorică pentru fundamentarea strategiilor de dezvoltare și reorganizare teritorială.
‘Azi ne-am uitat la tema reorganizării județului Timiș, prin prisma unui istoric de presă reflectat de colecțiile secției Documentare, periodice, de carte și presă istorică. Și am văzut aici, în cadrul unei expoziții, astfel de organizări, de la reforma lui Cuza până la regiunea Banat și înființarea județelor. (…). Poate ar fi bună, la nivel național, lansarea unei strategii (de reorganizare administrativ-teritorială – n.r.), care să fie dezvoltată public și care să fie apoi votată. (…). Pentru că referendumurile au importanța lor, la fel cum criteriile administrative, științifice, economice au importanță lor. Referendumurile sunt cu atât mai valoroase cu cât mai au în calcul niște date, strategii emise de specialiști’, a menționat Tudor Crețu.
