Universitatea de Vest din Timișoara (UVT) va participa în luna decembrie, pentru prima oară, la o expediție științifică în Antarctica, prin Departamentul de Geografie reprezentat de conferențiarul Alexandru Onaca, a declarat, luni, pentru AGERPRES, prorectorul UVT, Mădălin Bunoiu.
Faptul că UVT se regăsește în această expediție înseamnă, dincolo de vizibilitate și prestigiu, un reper științific și o confirmare a locului pe care instituția academică timișoreană îl ocupă în comunitatea de cercetare din România, cu atât mai mult cu cât nu este vorba despre o inițiativă izolată, ci despre un program românesc de cercetare polară coordonat de Institutul Național de Cercetare-dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB), prin Departamentul de Cercetări Antarctice, potrivit prorectorului UVT.
”Suntem o universitate comprehensivă, iar ambiția noastră este să fim prezenți acolo unde se face cercetare relevantă, competitivă și conectată la marile teme ale științei contemporane. Participarea la o expediție științifică în Antarctica se înscrie foarte bine în această logică. Pentru UVT, faptul că intrăm în această comunitate și că lucrăm alături de un institut național de cercetare și de celelalte universități partenere este important inclusiv din perspectiva modului în care vedem dezvoltarea cercetării în România: marile întrebări științifice nu mai pot fi abordate instituțional, fiecare separat, ci prin complementaritate, infrastructuri comune și rețele de competență. Antarctica este unul dintre cele mai spectaculoase laboratoare naturale pe care le avem la dispoziție. Este un mediu izolat și extrem, în care putem studia procese naturale dificil sau imposibil de observat în alte regiuni ale planetei: dinamica ghețarilor și a permafrostului, schimbările climatice, biodiversitatea și adaptarea organismelor la condiții extreme, interacțiunea dintre atmosferă, apă, gheață și ecosisteme. Istoria ROICE arată tocmai această diversitate: expedițiile românești au abordat de-a lungul timpului biodiversitatea microbiană, adaptarea organismului uman, ecologia polară sau poluanții de mediu”, detaliază fizicianul Mădălin Bunoiu.
Expediția subliniază, potrivit prorectorului, și rolul cercetării fundamentale, marile progrese ale științei apărând de foarte multe ori în timp, cercetarea în medii izolate și extreme fiind o probă de maturitate științifică și instituțională.
”Nu poți improviza în Antarctica. Ai nevoie de cercetători foarte bine pregătiți, de metodologii robuste, de echipamente adecvate, de o logistică extraordinară și, mai ales, de capacitatea de a lucra interdisciplinar și în cooperare cu alte instituții. (…). Cooperarea dezvoltată cu Korea Polar Research Institute – KOPRI și posibilitatea desfășurării cercetărilor la stația antarctică King Sejong sunt rezultatul acestei construcții instituționale. De aceea, pentru UVT, prezența aici, prin colegul nostru Alexandru Onaca, nu reprezintă o simplă bifă instituțională, ci arată că expertiza construită în universitatea noastră poate contribui, în cadrul unui program național coordonat de INCDSB și al unei cooperări științifice internaționale, la cercetarea desfășurată într-unul dintre cele mai dificile și mai relevante medii naturale de pe planetă”, subliniază Mădălin Bunoiu.
Expediția științifică în Antarctica reliefează complexitatea procesului cercetării științifice, iar expediția este partea cea mai vizibilă și mai spectaculoasă, dar ea reprezintă doar o etapă.
Timp de câteva săptămâni, în Antarctica, se vor face măsurători, observații, se vor preleva probe și se vor acumula date.
După revenirea în țară, va începe o altă etapă, mult mai laborioasă: analiza și prelucrarea datelor, compararea lor cu rezultate anterioare, formularea și verificarea ipotezelor. Acest proces poate dura luni și, de multe ori, chiar ani.
”Pentru UVT, miza principală va fi tocmai valorificarea științifică a acestor informații. Ne dorim ca datele obținute de Alexandru Onaca în cadrul expediției ROICE să genereze rezultate științifice relevante, publicații în reviste internaționale importante, noi colaborări și proiecte de cercetare, dar și teme pentru studenți, masteranzi și doctoranzi. În același timp, trebuie să fim conștienți că cercetarea fundamentală nu garantează descoperiri spectaculoase la comandă. Uneori confirmăm ceea ce știam, alteori corectăm o interpretare, iar alteori o observație aparent minoră deschide o direcție complet nouă. Valoarea unei asemenea expediții nu se măsoară doar în săptămânile petrecute în Antarctica, ci mai ales în cunoașterea pe care reușim să o construim, în anii următori, pornind de la datele aduse de acolo. Cred că mesajul cel mai important este acesta: o universitate puternică trebuie să fie prezentă nu doar acolo unde există răspunsuri, ci mai ales acolo unde știința încă formulează marile întrebări”, încheie prorectorul UVT, Mădălin Bunoiu.
