Muzeul Satului Bănățean (MSB) din Timișoara vernisează, joi, o expoziție care prezintă peste 80 de piese din zestrea portului tradițional, între care cămăși și catrințe de la sfârșitul secolului al XIX-lea, propunând o incursiune în universul vestimentar tradițional al comunităților din Banat.
În cadrul expoziției ‘Podoabe din patrimoniul Muzeului Satului Bănățean Timișoara. Costumul popular – o lume țesută în simboluri’, portul popular este prezentat ca un veritabil document etnografic, în care tradiția românească se împletește cu influențele și particularitățile culturale ale comunităților sârbești, bulgărești, germane (șvăbești), slovace și maghiare.
Costumele expuse ilustrează diversitatea pieselor vestimentare, a broderiilor, a țesăturilor și a podoabelor, fiecare păstrând semnificații legate de identitate, vârstă, statut social și momente importante din viața comunității. Printre elementele reprezentative ale portului românesc se numără opregul, cămașa brodată, catrința și diferitele forme de găteală a capului, în timp ce salbele de monede, broderiile bogate și accesoriile distinctive evidențiază specificul celorlalte comunități etnice.
‘Sunt dintre cele mai fragile piese din patrimoniul Muzeului Satului Bănățean. Sunt țesături foarte vechi, care trebuie să fie într-un mediu foarte controlat, altfel își pot pierde proprietățile de culoare, de consistență. Sunt confecționate din materiale biodegradabile, din cânepă, din lână. Dacă nu sunt ținute în condiții corespunzătoare, ele se pot foarte ușor deteriora. Dar noi ne uităm și, unde e cazul, intervenim’, a declarat, pentru AGERPRES, muzeograful MSB, Cătălin Balaci.
Pășind în expoziție, pătrunzi într-o lume a basmelor, cu lăzi de zestre din lemn de diferite esențe, în culoarea naturală sau vopsite, pictate cu motive florale, țesături, brocaturi, dantele vechi, broderii, oprege, ciupege, catrințe, cămeși, ițari, cingători. După ce au trecut prin hore, nunți, șezători ori slujbe, le-a venit timpul odihnei, chiar dacă unele, prin culorile lor naturale încă pline de viață, parcă ar aștepta să mai salte, înveșmântând flăcăi și fete pe la sărbători.
‘Tocmai pentru că sunt atât de sensibile, le păstrăm în depozit, de unde le scoatem foarte rar, prin rotație, dar nu avem voie să le scoatem pentru foarte mult timp, altfel se degradează. Sunt țesături, veșminte, șube scurte, cojocele, ilicuri, cioareci, ștergare, păretare, fețe de masă, măsaie, fereanguri’, spune muzeograful.
Parcursul expozițional este completat de obiecte care reflectă universul gospodăriei tradiționale, precum lada de zestre, războiul de țesut și cilimurile, mărturii ale priceperii, răbdării și creativității generațiilor care au păstrat vii aceste meșteșuguri.
Prin valoarea și diversitatea pieselor reunite, expoziția aduce în atenția publicului un patrimoniu care vorbește despre tradiție, identitate și conviețuirea culturală specifică Banatului.
‘Patrimoniul Muzeului Satului Bănățean cuprinde numeroase piese de o deosebită valoare culturală. Prin această expoziție, readucem în atenția publicului o parte dintre aceste comori, care ne vorbesc despre identitatea, tradițiile și diversitatea comunităților din Banat. Ne dorim ca patrimoniul păstrat în colecțiile muzeului să fie cât mai prezent în viața culturală a comunității’, punctează Radu Trifan, managerul Muzeului Satului Bănățean.
Muzeul Satului Bănățean din Timișoara este pentru vizitatori locul care amintește de copilăria petrecută la țară, în casa bunicilor, instituția găzduind peste 13.000 de piese de patrimoniu, unele chiar din secolul al XVIII-lea.
Despre poveștile acestor comori, nici restauratorii muzeului nu cunosc foarte multe, pentru că sunt provenite din donații ale urmașilor sau ale unor proprietari care au cumpărat case vechi și au descoperit prin poduri câte o catrință, un ilic, o fotă.
‘În esență, le știm proprietarii, știm de unde vin. Știm că este de acolo, că l-am cumpărat de la X, că l-am obținut printr-un contract de vânzare-cumpărare sau că l-am obținut printr-un transfer sau că este din colecția Y. S-ar putea să avem informații de genul ‘colecția foarte veche a Muzeului Banatului’, dar nimic mai mult. Nu cunoaștem istoria fiecărui obiect. În schimb, surprinzător, am găsit de multe ori, când începeam să desfac cusături vechi sau căptușeli, tot felul de surprize, bilete cu notițe, batiste, alte urme materiale’, spun restauratorii MSB.
Prin patrimoniul cultural deținut și prezentat publicului vizitator, Muzeul Satului Bănățean rămâne o pagină deschisă din istoria Banatului, o mărturie a civilizației populare tradiționale a românilor și minorităților naționale din această provincie, constituind un armonios dialog interetnic.
Expoziția va fi vernisată joi, de la ora 13:00, va rămâne deschisă până în 31 decembrie și va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09:00-17:00.
