Şefa extremei drepte franceze Marine Le Pen şi ceilalţi 11 condamnaţi la 7 iunie de către o Curte de Apel de la Paris în dosarul asistenţilor parlamentari ai Frontului Naţional (FN, extremă dreapta, în prezent Rassemblement National, RN) au făcut toţi recurs la Curtea de Casaţie, potrivit unei surse judiciare, relatează AFP.
Marine Le Pen, Partidul Rassemblement National şi ceilalţi zece condamnaţi care au fost judecaţi şi condamnaţi în apel în acest dosar au făcut recurs împotriva hotărârii prin care au fost găsiţi vinovaţi de deturnare de fonduri publice de la Parlamentul European (PE) în perioada 2004-2016, a declarat AFP această sursă judiciară, confirmând o dezvăluire a postului BFMTV.
Recursurile, care puteau fi depuse până luni seara, au fost înregistrate în perioada 7-17 iulie.
Marine Le Pen a făcut recurs la 15 iulie.
Curtea de Casaţie – care judecă respectarea dreptului, ci nu fondul dosarelor – intenţionează să se pronunţe în acest dosar până la primul tur al alegerilor prezidenţiale franceze, prevăzut la 18 aprilie 2027.
Aceste proceduri au ca efect o suspendare a pedepselor pronunţate în apel până la o hotărâre a Curţii de Casaţie, inclusiv pedeapsa de trei ani de închisoare – dintre care unul cu executarea prin purtarea unei brăţări electronice – a lui Marine Le Pen.
CAMPANIE ELECTORALĂ CU BRĂŢARĂ ELECTRONICĂ
Imediat după pronunţarea pedepsei – care a făcut-o din nou eligibilă, reducându-i ineligibilitatea pronunţată în prima instanţă la o perioadă de 15 luni cu executare, pe care a ispăşit-o deja – deputata de extremă dreapta din Pas-de-Calais şi-a anunţat candidatura în alegerile prezidenţiale din 2027 şi că face recurs în casaţie.
Având în vedere calendarul anunţat, riscul ca favorita în sondaje să facă campanie electorală purtând o brăţară electronică pare îndepărtat.
La începutul lui iulie, Curtea de Apel de la Paris i-a găsit pe Marine Le Pen şi pe ceilalţi coinculpaţi vinovaţi de înfiinţarea unei “organizaţii” în vederea salarizării în calitate de asistenţi parlamentari de eurodeputaţi a unor persoane care munceau în realitate pentru partid, un lucru interzis în mod strict de reglementările PE.
Doar jumătate dintre cele 25 de persoane condamnate în primă instanţă au făcut apel.
Curtea a estimat că Parlamentul European a fost prejudiciat, prin contractele litigioase în care a fost sesizată, cu 2,8 milioane de euro din 2004 şi până în 2016 şi a stabilit că această deturnare de fonduri a provocat o “încălcare a egalităţii” cu celelalte partide.
