Unele părţi ale planetei Marte au primit numele unor parcuri naturale din Algeria, la iniţiativa fizicianului algerian Nourredine Melikechi, membru al misiunii NASA pe Marte, care a declarat pentru AFP că a dorit să atragă atenţia în acest fel asupra fragilităţii Pământului.
Trei situri marţiene sunt acum listate, cu numele parcurilor naţionale Tassili n’Ajjer, Ghoufi şi Djurdjura, spune Melikechi, care este, de asemenea, mândru să aducă un omagiu ţării sale natale.
„Planeta noastră este fragilă şi acesta este un semnal adresat lumii pentru a avea grijă de parcurile noastre naţionale, fie că sunt în Algeria sau în altă parte”, a explicat Melikechi, intervievat în Statele Unite de AFP-TV.
Pentru omul de ştiinţă, atribuirea de nume algeriene anumitor situri marţiene este justificată în special de asemănarea lor frapantă.
„Primul care mi-a venit în minte a fost Tassili n’Ajjer”, spune Melikechi, care a părăsit Algeria în 1990 pentru Statele Unite, unde predă la Universitatea Massachussetts Lowell.
Tassili este un înalt platou arid din Sahara, caracterizat prin formaţiuni stâncoase care domină dunele de nisip şi a fost clasificat de UNESCO pentru prezenţa unor picturi preistorice datând de cel puţin 12.000 de ani.
„De fiecare dată când văd fotografii cu Marte, îmi amintesc de Tassili, iar acum când văd Tassili, îmi amintesc de Marte”, subliniază fizicianul.
Mai multe dintre picturi înfăţişează giganţi cu un singur ochi şi coarne, pe care arheologul francez Henri Lhote i-a descris drept „mari divinităţi marţiene” într-o carte publicată în 1958 („A la recherche des fresques du Tassili”).
„Aceste picturi sunt o semnătură, o carte care spune povestea modului în care trăiau oamenii în trecut. Vedem animale, dar şi personaje care par să fi venit din altă parte”, spune cercetătorul.
Potrivit unor surse, acestea au fost desenate după ce populaţiile preistorice au consumat substanţe psihotrope.
Canionul Ghoufi, un vechi sit locuit la poalele impunătorului masiv Aures din estul Algeriei, a fost a doua alegere a lui Melikechi.
Potrivit cercetătorului, locuinţele sculptate în stânci, care sunt, de asemenea, înscrise în Patrimoniul Mondial UNESCO, stau mărturie a rezistenţei umane.
Al treilea parc, Djurdjura, un lanţ de munţi acoperiţi de zăpadă situat la 140 km est de Alger, seamănă mult mai puţin cu Marte decât Tassili sau Ghoufi, dar Melikechi l-a propus pentru a evoca „bogăţia habitatelor naturale”.
Potrivit fizicianului, procesul de atribuire a numelor a fost lansat după aterizarea în 2021 a astromobilului Perseverance într-o parte neexplorată a planetei Marte.
Zona a fost împărţită în „cadrane” care urmau să fie denumite înainte de a fi studiate.
Anunţul privind siturile algeriene, făcut de NASA la începutul lunii, a încântat presa locală şi autorităţile.
Ministrul Culturii, Zouhir Ballalou, a salutat „recunoaşterea mondială şi istorică” a bogăţiilor „naturale şi culturale” ale Algeriei.
În ultimii ani, guvernul algerian a încercat să promoveze turismul, în special în Sahara, prin eliberarea de vize la sosire.
Aproximativ 2,5 milioane de turişti au vizitat Algeria anul trecut, o cifră record pentru ultimii 20 de ani.
Melikechi speră că noile denumiri vor atrage mai mulţi vizitatori în ţara sa natală. „Aceste locuri sunt comori pe care noi, oamenii, le-am moştenit. Ele trebuie neapărat conservate”.
