Donald Trump presează Congresul să şteargă unul dintre cele mai întunecate capitole ale carierei sale politice, îndemnând republicanii să adopte o rezoluţie care ar anula simbolic cele două proceduri de impeachment (punere sub acuzare) la care a fost supus în timpul primului său mandat, scrie The Guardian.
Demersul, despre care a informat iniţial The Wall Street Journal (WSJ) şi care a fost confirmat de un oficial al Casei Albe, i-ar permite lui Trump să revendice o victorie simbolică asupra unei nemulţumiri mari din primul său mandat. Însă experţii spun că aceasta ar avea o semnificaţie juridică redusă, întrucât Constituţia nu prevede nicio procedură de anulare a unei proceduri de impeachment.
Trump este primul preşedinte din istoria SUA care a fost supus de două ori procedurii de impeachment, care poate avea ca rezultat final destituirea.
Primul caz, din 2019, s-a axat pe acuzaţiile că a făcut abuz de putere prin exercitarea de presiuni asupra Ucrainei pentru a-l investiga pe Joe Biden, rivalul său politic. Trump a fost achitat de Senat în februarie 2020.
Al doilea caz de impeachment a urmat atacului din 6 ianuarie 2021 asupra Capitoliului SUA, când membrii Congresului l-au acuzat de incitare la insurecţie. El a fost din nou achitat după ce şi-a părăsit deja funcţia, încheindu-şi mandatul.
Potrivit WSJ, Trump şi aliaţii săi urmăresc o rezoluţie a Congresului care ar şterge efectiv procedurile de destituire din arhivele istorice. Deşi o astfel de măsură nu ar avea forţă juridică, susţinătorii o consideră o respingere simbolică a ceea ce ei privesc ca fiind proceduri motivate politic.
Orice încercare de a reexamina procedurile de punere sub acuzare riscă să redeschidă unele dintre cele mai controversate episoade din viaţa politică a lui Trump, într-un moment în care republicanii se pregătesc pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidenţial, din noiembrie. Criticii susţin că strategia riscă să atragă din nou atenţia asupra acelor acuzaţii pe care preşedintele ar prefera să le consemneze ca fiind istorie. În cadrul unei intervenţii la CNN, comentatoarea politică SE Cupp a pus la îndoială înţelepciunea acestei mişcări. „Ce-ţi trece prin cap?”, a spus ea. „El nu gândeşte pe termen lung. Toate motivele pentru care a fost pus sub acuzare vor fi readuse în discuţie, iar noi toţi vom vorbi despre asta în contextul alegerilor de la jumătatea mandatului”.
Democraţii au profitat de acest argument. Ted Lieu, un reprezentant democrat din California care a fost unul dintre cei care s-au ocupat de punerea sub acuzare din Camera Reprezentanţilor în timpul celui de-al doilea proces de impeachment al lui Trump, a scris pe reţelele sociale: „În calitate de fost procuror al acuzării, vă implor să aduceţi în discuţie procedurile anterioare de punere sub acuzare a lui Trump. Să organizăm audieri, să chemăm martori şi să arătăm înregistrări video pentru a reaminti oamenilor ce s-a întâmplat. Şi vă rog să faceţi ca fiecare republican dintr-un district indecis să voteze în această privinţă. Vă mulţumesc”.
Adam Schiff, senatorul din California care a fost procurorul principal al acuzării în primul proces de punere sub acuzare a lui Trump, a respins această iniţiativă ca fiind inutilă. „Nu se poate şterge pata celor două proceduri de impeachment ale lui Trump”, a scris el. „Nici nu se poate evita concluzia că preşedintelui îi pasă foarte puţin de dificultăţile economice ale poporului american. Prioritatea lui este doar, ca întotdeauna, Donald Trump”.
Trump a fost doar al treilea preşedinte american care a fost supus unei proceduri de destituire, după Andrew Johnson în 1868 şi Bill Clinton în 1998. Ambii au fost achitaţi de Senat. Richard Nixon a demisionat în 1974 înainte ca în Camera Reprezentanţilor să se voteze asupra articolelor de punere sub acuzare în legătură cu scandalul Watergate.
De la revenirea în funcţie, Trump a descris în repetate rânduri procedurile de punere sub acuzare ca făcând parte dintr-o campanie mai amplă a oponenţilor politici şi a instituţiilor guvernamentale de a-l submina.
Însă experţii în drept constituţional subliniază că Constituţia SUA nu prevede niciun mecanism de revocare sau anulare a unei proceduri de punere sub acuzare odată ce aceasta a fost iniţiată. Prin urmare, orice rezoluţie a Congresului ar constitui mai degrabă o declaraţie politică decât o acţiune juridică concretă.
