Potrivit The Atlantic, schimbarea de atitudine nu semnalează o nouă viziune strategică a lui Trump asupra conflictului din Ucraina, ci o reacție personală. Surse din administrație și consilieri apropiați susțin că Trump s-a simțit „umilit” de atitudinea liderului rus, care a ignorat apelurile repetate ale americanilor pentru un armistițiu și a escaladat atacurile.
Trump a intrat în funcție crezând că poate negocia rapid pacea în Ucraina, bazându-se pe relația sa cu Putin. A fost, o perioadă, relativ indulgent cu Moscova, criticând în schimb Kievul și pe președintele Volodimir Zelenski. În februarie, Trump l-a mustrat direct pe Zelenski în Biroul Oval și a întrerupt temporar schimbul de informații cu partea ucraineană.
Însă lipsa de reacție din partea Kremlinului și insistența lui Putin de a continua ofensiva l-au făcut pe Trump să se distanțeze. Discuțiile diplomatice prin intermediul emisarului Steve Witkoff au eșuat, iar Trump a început să creadă că liderul rus nu dorește, de fapt, să încheie războiul.
Recent, Trump a făcut apeluri publice directe la Putin pentru încetarea conflictului, inclusiv o postare simplă pe rețelele de socializare: „Vladimir, STOP!”. Reacția Kremlinului a fost însă contrară: noi atacuri masive asupra orașelor ucrainene.
Ultima convorbire telefonică dintre cei doi lideri, avută la începutul lunii iulie, l-a tulburat pe Trump. Putin a reiterat obiectivul de „eliberare” a teritoriilor ucrainene, reafirmând pozițiile dure ale Rusiei. „După trei sau patru apeluri în care vorbim frumos și apoi urmează bombardamente, îți dai seama că discuția nu înseamnă nimic”, le-a spus Trump jurnaliștilor.
Ca răspuns, Trump a decis să reia livrările de arme către Kiev, autorizând trimiterea a până la 17 baterii de rachete Patriot. Aceste sisteme sunt esențiale pentru apărarea împotriva rachetelor și dronelor rusești.
Deși noile măsuri nu vor schimba probabil traiectoria generală a războiului, ele pot încetini ofensiva Rusiei și reprezintă un semnal clar că răbdarea Casei Albe față de Putin s-a epuizat.
