Asociația Patronatelor din Turism (APT) Delta Dunării a cerut Prefecturii județului Tulcea și Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) decolmatarea în regim de urgență a canalului Uzlina din rezervație, în condițiile în care accesul pe acesta este dificil, din cauza nivelului scăzut al fluviului.
Președintele APT, Daniel Ilușcă, a declarat marți, pentru AGERPRES, că zona care trebuie decolmatată este principala poartă de acces a turiștilor care ajung în zona Murighiol și vor să se îndrepte spre localitățile înconjurate de ape, Mila 23, Uzlina, Letea, Caraorman, și că a identificat inclusiv un utilaj pentru dragare aflat la 10 kilometri de locul în acre trebuie să se desfășoare lucrările.
‘E vorba de libera circulație. Nu cred că pe un drum național sau drum european, dacă ar cădea un copac, ni s-ar spune că există proiecte în evaluare. (…) Avem nevoie de intervenție imediată, fundamentată, pentru că prin acest canal și prin lacul Uzlina, unde nivelul apei probabil că are sub 50 de centimetri, se ajunge în localități ca Mila 23, Caraorman, Uzlina, Letea. Trebuie făcute lucrări pe situații de urgență’, a afirmat președintele APT.
Ilușcă a mai spus că lipsa decolmatării va afecta inclusiv resursa piscicolă.
‘Lipsa circulației apei duce la eutrofizarea apei cu consecințele de rigoare, iar o consecință de aceasta ar face cât braconajul din ultimii 25 de ani’, a menționat Daniel Ilușcă.
În opinia lui, ARBDD trebuie să identifice soluții pentru intervenții rapide în punctele critice, iar decolmatarea punctuală a canalului Uzlina ar salva zona timp în următorii patru sau cinci ani.
‘Decolmatarea canalului și lacului Uzlina a fost un proiect superb. Zona s-ar fi transformat cu adevărat într-o poartă cu ape limpezi și păsări. Ar fi fost o oază de frumusețe. Din nefericire, refacerea studiului de fezabilitate a presupus și obținerea acordului de mediu. Inițial, nu s-a cerut, dar la faza de actualizare, s-a cerut un studiu de impact care dura aproape un an și care a îngropat aceste proiecte care erau cele mai importante și care au dus la pierderea a 30 de milioane de euro. Ar fi fost un proiect de succes și pentru populația din Deltă și ar fi arătat că Delta nu este datoare să moară, că Delta poate să fie un paradis verde’, a amintit președintele APT, Daniel Ilușcă.
Totuși, liderul patronatelor din turism susține că nivelul scăzut al Dunării nu a afectat major întreaga rezervație.
‘Nivelul scăzut al Dunării a creat impact asupra Deltei. Mă așteptam la unul mai mare, sincer vorbind, pentru că Delta are totuși o suprafață, iar pe fenomenul acesta de colmatare prelungită fără intervenția omului, efectele să fi fost mai mari. Dar, dacă ținem cont că Delta are o suprafață mai mare decât cea a județului Brașov, și volumul de apă e mare, iar Marea Neagră rămâne constantă ca nivel, chiar dacă Dunărea scade, cumva ne ajută acest lucru’, a conchis președintele Daniel Ilușcă.
‘Nivelul scăzut al Dunării a creat impact asupra Deltei. Mă așteptam la unul mai mare, sincer vorbind, pentru că Delta are totuși o suprafață, iar pe fenomenul acesta de colmatare prelungită fără intervenția omului, efectele să fi fost mai mari. Dar, dacă ținem cont că Delta are o suprafață mai mare decât cea a județului Brașov, și volumul de apă e mare, iar Marea Neagră rămâne constantă ca nivel, chiar dacă Dunărea scade, cumva ne ajută acest lucru’, a conchis președintele Daniel Ilușcă.
ARBDD a anunțat recent că, pe fondul nivelului scăzut al Dunării, a aprobat decolmatarea a două canale din rezervație, Băltenii de Jos și Periteașca, pentru a asigura accesul populației în comunități și al localnicilor în zonele în care-și desfășoară activitatea de pescuit.
Decolmatarea lacului și canalului Uzlina au fost subiectul unui proiect inițiat de ARBDD de mai mulți ani, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, și ar fi trebuit să se încheie la finele acestui an, însă anul trecut, în baza unei decizii privind stoparea proiectelor care nu pot fi finalizate până în acest an, el a fost suspendat, iar intenția actualei conduceri a instituției din subordinea Ministerului Mediului este de a-l relua.
La finele anului 2020, ARBDD a anunțat lansarea a trei proiecte de decolmatare a circa 150 de kilometri de canale din rezervație și au fost prezentate de guvernatorii care au condus Administrația Deltei drept cele mai mari lucrări de acest fel din ultimii peste 30 de ani. Lucrările au fost contestate public de unii locuitori și autorități, în condițiile în care nu există încă un sistem de modelare hidraulică a Deltei care să arate curenții naturali ai apei, astfel încât lucrările de decolmatare să nu fie repetate la intervale foarte scurte de timp.
