Dacă tratativele pentru încetarea focului vor eșua sau SUA vor întrerupe livrările de arme, programul de drone dezvoltat local va căpăta o importanță crucială. Acest program se bazează pe sisteme fără pilot, în special drone kamikaze controlate din adăposturi subterane.
Luni, președintele rus Vladimir Putin a sporit incertitudinea prin anunțarea unui armistițiu de trei zile luna viitoare, fără a oferi claritate privind o posibilă pace de durată. În același timp, președintele american și-a temperat criticile față de liderii de la Kiev, alegând în schimb să condamne atacurile rusești. Cu toate acestea, Donald Trump nu a oferit garanții privind furnizarea de armament, esențial pentru apărarea ucraineană.
Fără sprijinul SUA, Ucraina ar fi profund vulnerabilă. În prezent, sistemele Patriot oferă singura protecție împotriva rachetelor balistice, iar armata ucraineană nu dispune de rachete cu rază medie de acțiune proprii – cum sunt cele lansate de sistemele HIMARS, fabricate în SUA, indispensabile pentru a lovi trupele și echipamentele rusești înainte de a ajunge pe front.
Cu toate acestea, Ucraina a obținut victorii neașteptate prin adaptarea rapidă a strategiei și armamentului. Acum, speranțele se îndreaptă spre cel mai recent proiect: Linia Dronelor, o inițiativă care vizează încetinirea avansului rusesc pe cele mai critice linii ale frontului.
„Nu mai este o luptă între oameni”, spune Artem, comandantul unei unități care operează dintr-un subsol în estul țării.
Chiar și înainte de lansarea Liniei Dronelor, Ucraina folosea intensiv sisteme fără pilot. Armata estimează că dronele sunt responsabile pentru aproximativ 70% din victimele de pe ambele părți, depășind eficiența armelor clasice – tancuri, mortiere sau mine.
Deoarece multe arme sunt livrate de partenerii occidentali, Ucraina și-a concentrat eforturile pe producția internă de drone, utilizând componente fabricate în special în China. Programul, aflat în dezvoltare din toamna trecută și lansat oficial în februarie, este gândit ca un plan de rezervă în cazul eșuării tratativelor de pace.
Pe câmpul de luptă, dronele sunt omniprezente. Rusia are un avantaj numeric, dar Ucraina conduce la capitolul inovație: folosește drone cu retransmisie pentru extinderea razei de acțiune, dar și ghidaj prin fibră optică – un răspuns eficient la bruiajul electronic rusesc.
Programul a dat deja rezultate. Ofensiva rusă din ultimele luni a fost încetinită considerabil. În noiembrie 2024, Rusia cucerise 279 de mile pătrate de teritoriu ucrainean, însă în martie 2025, avansul s-a redus drastic la doar 51 de mile pătrate, potrivit grupului analitic DeepState, apropiat de armata ucraineană.
Planul presupune extinderea a patru batalioane de drone în regimente, de la 700 la 2.500 de soldați fiecare, înarmați cu drone FPV și alte sisteme fără pilot, inclusiv vehicule terestre înarmate. Strategia vizează nu doar eficiență militară, ci și rezolvarea unei probleme critice: scăderea motivației pentru înrolare. Pe fondul unei reticențe crescute față de recrutare, forțele armate ucrainene au dificultăți în a-și completa efectivele.
Dronele nu pot înlocui complet trupele, dar atrag mai ușor voluntari. O misiune tipică cu drone FPV implică patru persoane: pilot, navigator, armurier și operatorul unei drone de retransmisie. Astfel, Ucraina caută să limiteze expunerea umană directă și să maximizeze eficiența tehnologică.
Strategia se concentrează pe o zonă aflată la 29 km în spatele liniei frontului rus, unde dronele pot neutraliza forțele inamice înainte de lansarea unor atacuri majore. Cu viteze de până la 130 km/h, acestea pot elimina rapid orice țintă detectată la sol.
„Funcționează”, afirmă Michael Kofman, expert la Carnegie Endowment for International Peace, subliniind că lipsa echipamentului rusesc și condițiile meteo au favorizat Ucraina. Scopul este de a crea o forță capabilă să blocheze frontul și să reziste chiar și fără sprijinul american.
Potrivit lui Iuri Fedorenko, comandantul Regimentului Ahile, programul va fi extins treptat, iar piloții experimentați vor instrui noi soldați. Obiectivul: acoperirea completă a liniei frontului, complicând logistica și apărarea rusească.
Această tactică a fost testată deja, în perioada în care Congresul american a blocat un nou pachet de ajutor. În acea perioadă, lipsa obuzelor a fost compensată de drone, care au împiedicat înaintarea rusească în zone-cheie precum Ceasiv Iar.
Costurile sunt și ele un avantaj. O dronă FPV costă între 500 și 750 de dolari, mult mai puțin decât un obuz de artilerie de calibru mare, care ajunge la 3.000 de dolari.
Soldatul Artem, fost programator, este unul dintre recruții Regimentului Ahile. La fel ca alți tineri voluntari, el și-a pus cunoștințele tehnice în slujba apărării țării.
Deși operează la distanță, echipele de drone nu sunt ferite de pericole – războiul rămâne brutal.
Pentru a reduce dependența de ajutorul extern, Ucraina și-a crescut masiv producția de armament. Dacă în 2022 nu producea deloc obuziere, acum se fabrică 20 de unități Bohdana lunar, iar o parte din muniția de 155 mm este asamblată local. Totuși, dependența de muniție franceză și germană persistă.
Problema principală rămâne însă lipsa de personal. Peste 95% dintre dronele folosite pe front sunt fabricate în Ucraina, potrivit ministrului adjunct al Apărării, Valeri Ciurkin, care a precizat că în 2024 au fost aprobate peste 330 de noi modele, față de doar 75 în anul precedent.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că peste 40% din armamentul de pe linia frontului este de producție internă. Bugetul pe 2025 prevede 1,3 miliarde de dolari pentru apărare, iar guvernul urmărește să atragă peste 1 miliard de dolari pentru achiziții locale, prin modelul danez – în care statele aliate cumpără arme ucrainene pentru a le dona Kievului.
