Îmbrățișări, strângeri de mână bărbătești și câte o glumă pentru a relaxa atmosfera tensionată. Scena amintește de un miting electoral. Doar că are loc la Izium, în estul Ucrainei, la vreo cincizeci de kilometri de front, iar publicul este compus în principal din soldați ucraineni în uniforme de camuflaj, notează publicația franceză Le Monde, potrivit Rador Radio România.
Acești bărbați, membri ai diferitelor brigăzi dislocate în zonă, au fost strânși pentru a fi filmați alături de grămezi de drone, antene Starlink și generatoare electrice. Echipamente de ultimă generație finanțate de fostul președinte ucrainean Petro Poroșenko (în perioada 2014-2019), venit personal pe 13 ianuarie pentru a le livra luptătorilor.
„Scopul meu nu este doar să le ofer militarilor echipamentul de care au nevoie, ci și să le ofer energie. În ciuda zâmbetelor pe care le oferă atunci când mă întâlnesc, văd că sunt epuizați”, mărturisește fostul șef al statului, care susține că se întâlnește cu circa zece brigăzi în fiecare săptămână – când nu se află la Kiev, unde este deputat în Rada Supremă, parlamentul ucrainean, sau în străinătate, unde se întâlnește cu lideri occidentali și își cultivă relațiile.
Despre Donald Trump, pe care l-a întâlnit în 2017, când ambii erau președinți, Petro Poroșenko spune că este convins că revenirea sa la Casa Albă este o oportunitate favorabilă pentru Ucraina, amintind că Washingtonul a început aprovizionarea Kievului cu arme letale în timpul primului mandat al acestuia. „Trebuie să găsim argumentele potrivite cu Trump. Este vorba și despre interesele Statelor Unite și despre reputația sa în lume. „De aceea totul este posibil”, spune fostul președinte ucrainean.
În această privință el este pe aceeași linie cu succesorul său, Volodimir Zelenski: să deschidă negocieri de pace doar cu condiția obținerii unor garanții de securitate. „Vrei să știți care este sfatul meu pentru a vorbi cu Vladimir Putin? Să nu aveți încredere în el și, mai presus de toate, nu vă fie frică de el”, ne spune cel care a condus Ucraina în timpul negocierilor cu președintele rus la începutul războiului din Donbass în 2014.
Pentru a-și menține influența în Ucraina, Petro Poroșenko mizează și pe partidul său, Solidaritatea Europeană, principala forță de opoziție din Parlament. Din 2023, el a cerut un guvern de unitate națională. Dar ideea nu este populară în rândul populației, pentru care prioritatea este înainte de toate supraviețuirea țării, astfel că majoritatea ucrainenilor susțin amânarea, până la sfârșitul războiului, a alegerilor prezidențiale și legislative care ar fi trebuit să aibă loc în 2024. Nimeni nu pune la îndoială legitimitatea lui Volodimir Zelenski, chiar dacă ratingul său de popularitate a scăzut brusc. Potrivit Institutului Internațional de Sociologie din Kiev (KIIS), rata de aprobare a fost de 52% în decembrie 2024, în scădere față de 77% cu un an mai devreme.
Cu toate acestea, revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și perspectiva – chiar ipotetică – a unui iminent sfârșit al luptei sunt însoțite de o formă de „excitare electorală”, conform expresiei politologului Volodimir Fessenko. În ultimele săptămâni, mass-media ucraineană a observat o activitate accelerată a mai multor „grei” politici, între o creștere a comenzilor pentru sondaje de opinie și poziții mai asertive în privința încheierii războiului. Pe 27 ianuarie, influentul site de știri Ukraïnska Pravda a remarcat o renaștere a „procesului politic ucrainean latent”: „Jucătorii vechi și noi devin treptat activi, căutând noi alegători, noi canale de comunicare, noi echipe”.
Pentru liderii politici tradiționali, provocarea este așadar să se poziționeze pe eșichier, mai ales că cele mai populare personalități din țară gravitează astăzi către lumea militară. Pe lângă anturajul lui Volodimir Zelenski și Petro Poroșenko, ale căror partide au 233 și, respectiv, 27 de deputați din cei 401 ai Radei Supreme, ancheta Ukrainska Pravda îi menționează pe fosta candidată la președinție din 2019, Iulia Timoșenko, și pe Dmitro Razumkov, președinte al Parlamentului din 2019 până în 2021. Lipsiți de orice influență în Parlament, ambii încearcă să iasă în evidență prin criticile lor dure la adresa autorităților.
Este citat și cazul lui Iuri Boiko. Acesta din urmă, fost lider al unui partid pro-rus acum interzis, a rămas discret după invazia din februarie 2022, ajungând până acolo încât să se alieze cu partidul lui Volodimir Zelenski pentru a adopta legi. Însă pe 14 decembrie 2024, pe rețeaua de socializare TikTok, deputatul i-a criticat pe „radicalii” ucraineni care interzic cetățenilor vorbitori de limbă rusă să-și vorbească limba, precum și recenta interzicere a activităților Bisericii Ortodoxe subordonate Patriarhiei Moscovei. Iuri Boiko a fost chemat de Serviciul de Securitate al Ucrainei și deposedat de titlul său de „Erou al Ucrainei”.
La telefon, directorul KIIS Anton Rushetski a menționat și „semnalele” trimise de Vitali Kliciko, primarul Kievului. Acesta din urmă a petrecut Anul Nou în prima linie cu militarii. „O modalitate de a susține forțele armate, dar, desigur, și un mod de a se arăta alături de soldați”, analizează expertul.
Marea necunoscută rămâne însă fostul comandant șef al forțelor armate, Valeri Zaluzhni, care a devenit ambasador în Regatul Unit după ce a fost demis, în februarie 2024.
Acest general, renumit pentru independența sa de spirit, scrie cronici despre conflict și tocmai a publicat prima carte dintr-o trilogie, sub titlul „Războiul meu”. Deși nu a arătat niciodată ambiții politice, sondajele îl arată câștigător în cazul în care ar candida împotriva actualului președinte, dacă votul ar avea loc astăzi.
În ochii lui Petro Poroșenko, care nu își ascunde dorința de a candida într-o zi la viitoarele alegeri, în ciuda popularității sale scăzute, această campanie nedeclarată este asemănătoare cu „sinuciderea”. „Cheia victoriei noastre nu constă numai în forțele noastre armate sau în partenerii noștri. Factorul cheie este unitatea noastră”, susține el. Ceea ce nu-l împiedică să se distanțeze de Volodimir Zelensky, cu care relațiile sunt execrabile de când acesta din urmă i-a succedat în 2019. „Guvernul și majoritatea politicienilor vorbesc despre alegeri pentru că văd clar că popularitatea lor este în scădere și vor să acționeze înainte ca situația să se înrăutățească”, acuză Petro Poroșenko, care, în fața soldaților, îi reproșează rivalului său că a plătit câte 1.000 de grivne (23 de euro) fiecărui cetățean pentru a trece „iarna”. „Acești bani ar putea fi cheltuiți pe sisteme de război electronic sau mașini pentru armată!”
Dar acest activism, transmis pe rețelele de socializare, suscită și critici. „Să zicem că avem interese diferite”, mormăie un soldat bărbos care preferă să nu-și dea numele și se uită amuzat la deputatul care umblă cu cameramanul după el. „Oamenii spun că Poroșenko vine cu dronele, le filmează și apoi pleacă cu ele. Dar nu este adevărat”, tună fostul șef al statului, căruia îi place să vorbească despre sine la persoana a treia.
Printre numeroasele organizații caritabile care livrează echipamente armatei, Fundația Poroșenko se remarcă prin viteza de execuție și operațiunile șoc. Ca atunci când a oferit 20 de drone de recunoaștere cu viziune nocturnă Mavic primei brigăzi care a capturat soldați nord-coreeni în regiunea Kursk din Rusia, unde forțele ucrainene au ocupat poziții după ofensiva din august 2024.
Pe 13 ianuarie, un reprezentant al forțelor speciale a venit să primească ajutor după ce doi soldați Phenian au fost luați prizonieri. „Avem nevoie constantă de acest ajutor și suntem atât de recunoscători că nu avem cuvinte să-l spunem”, a spus Andri, comandantul unei unități de drone dislocate pe front, care a fost invitat să participe la ceremonie. „Avem atât de multe pierderi…”
