Ucraina și-a mobilizat diplomația pentru a profita de rolul central în securitatea europeană pe care i l-a oferit invazia rusă și pentru a obține aderarea la UE în timp record, un obiectiv pentru care Kievul a găsit sprijin fără echivoc din partea țărilor nordice și baltice, nu însă și din partea altora dintre partenerii săi din UE, consemnează vineri agenția EFE.
‘Contez pe înțelegerea tuturor țărilor nordice. Suedia ne susține deplin’, a afirmat joi la Stockholm președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care pretinde că țara sa poate îndeplini toate criteriile de aderare până în 2027.
Totuși, el a recunoscut că ‘alți parteneri sunt în continuare sceptici’ și a amintit că, pentru parcurgerea următorilor pași către aderare, este nevoie de sprijinul fiecărei țări membre astfel încât procesul să nu se blocheze, dar el a respins orice variantă care ar oferi Ucrainei un statut alternativ celui de membru deplin al UE.
Primul obiectiv urmărit acum de Kiev este deschiderea, ‘în următoarele săptămâni’, a primului din grupurile de capitole de negociere, capitole referitoare la statul de drept, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției.
În pofida plecării de la putere a liderului cel mai ostil față de Kiev, fostul premier maghiar Viktor Orban, Ucraina nu a reușit să obțină sprijin din partea Budapestei. La fel ca Orban, noul premierul ungar Peter Magyar a cerut Kievului să restabilească drepturile minorității maghiare înainte de a discuta despre aderarea la UE.
Opoziția deja tradițională a Budapestei nu este însă singurul factor care stă în calea aspirațiilor Ucrainei de aderare rapidă la UE. Un articol recent al publicației ucrainene Kiev Independent a reiterat unul dintre mesajele cele mai auzite la ultima reuniune a miniștrilor de externe ai statelor UE, acela că Ucraina nu poate sări peste rând și nu poate primi condiții de aderare preferențiale în raport cu alte state candidate, precum Muntenegru sau Albania.
‘Aceleași reguli și condiții trebuie să fie valabile pentru toți candidații’, a punctat ministrul austriac al afacerilor europene, Claudia Bauer, care a amintit că unele țări au fost acceptate în UE abia după decenii de eforturi pentru a îndeplini criteriile de aderare.
Grecia este o altă țară care, datorită locației sale geografice, legăturilor istorice și prezenței economice, are un interes special pentru regiunea Balcani și consideră că Ucraina nu ar trebui să beneficieze în procesul aderării la UE de un tratament mai favorabil decât țările candidate din această regiune.
Pe de altă parte, multe state membre sunt preocupate de efectele negative pe care aderarea Ucrainei la UE le-ar avea asupra propriilor sectoare agricole. Pe lângă concurența venită din partea produselor agricole ucrainene – concurență care deja există în virtutea tratamentului preferențial deja oferit Kievului la acest capitol -, odată ce va deveni membră cu drepturi depline a blocului comunitar Ucraina ar putea absorbi o parte notabilă din fondurile europene alocate politicii agricole comune.
Polonia și Franța sunt în același timp puteri agricole în UE și piloni ai susținerii Ucrainei în ceea ce privește ajutorul militar și logistic în războiul cu Rusia. Or, date fiind consecințele pe care aderarea Kievului la UE le-ar avea pentru fermierii acestor două țări, susținerea aderării accelerate este o poziție dificil de acceptat pentru politicienii de la Varșovia și Paris.
Prin urmare, pentru a răspunde urgențelor geopolitice determinate de război, dar evitând în același timp perturbările pe care le-ar implica aderarea Ucrainei la UE, Parisul și Berlinul au propus un model de aderare intermediar care ar acorda Kievului unele dintre avantajele statutului de membru, dar fără drept de vot sau acces imediat la fondurile din bugetul comunitar, idee respinsă însă de Zelenski.
