Uniunea Europeană și-a creat în al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, adoptat joi, baza legală pentru a interzice serviciile maritime legate de exportul petrolului și al produselor petroliere rusești, dar aplicarea unor asemenea sancțiuni va avea nevoie de ‘coordonare strânsă și dialog’ cu țările din grupul G7, au anunțat joi Consiliul UE și Comisia Europeană, relatează agenția EFE.
Obiectivele urmărite astfel de UE sunt de a reduce și mai mult veniturile Rusiei și de a îngreuna găsirea de cumpărători pentru petrolul său. ‘Încercăm să aflăm opinia G7, dar Consiliul își rezervă dreptul de a lua o decizie chiar și în lipsa unui acord deplin din partea G7’, au indicat cele două instituții comunitare, dând de înțeles că ar urma să acționeze pe cont propriu dacă țările din G7 nu se vor ralia acestor acțiuni împotriva Moscovei.
Data de la care UE va începe aplicarea acestor măsuri nu a fost încă stabilită, întrucât Bruxelles-ul are totuși în vedere faptul că perturbările în aprovizionarea cu resurse energetice și riscul de penurii ale acestora în unele părți ale lumii, ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu, creează un context nepotrivit pentru a trece la o interdicție a serviciilor maritime pentru exporturile energetice rusești, context care de asemenea ar putea alimenta reticența țărilor din G7 de a proceda la fel ca UE.
În orice caz, Consiliul UE va decide când vor intra în vigoare aceste restricții, ‘într-o perioadă adecvată de reducere graduală’, potrivit unui comunicat al acestei instituții comunitare.
Noul pachet include ‘sancțiuni economice severe și pe mai multe niveluri, îndreptate împotriva unor sectoare cheie’ despre care UE consideră că au o contribuție la susținerea armatei ruse în războiul din Ucraina.
Au fost adăugate pe lista de sancțiuni a UE încă 36 de entități implicate în activități de explorare, extracție, rafinare și transport al petrolului, activități legate inclusiv de așa-numita ‘flotă din umbră’ folosită de Rusia pentru a ocoli sancțiunile prin care statele occidentale încearcă să-i limiteze exporturile petroliere, pe respectiva listă fiind adăugată acum și o importantă companie de asigurări maritime.
Mai sunt astfel adăugate pe aceeași listă încă 46 de nave ale ‘flotei din umbră’ și sunt incluse măsuri de îngrădire a contractării de petroliere de către Rusia, prin interdicții generale privind furnizarea de servicii de mentenanță, remorcare și altele, precum și a serviciilor destinate navelor transportatoare de gaze naturale lichefiate (GNL) și navelor spărgătoare de gheață, în încercarea de a împiedica Rusia cât mai mult să-și exporte gazele.
Pe această listă neagră a UE se vor regăsi astfel în total 640 de petroliere. Dar numărul real al navelor ‘flotei din umbră’ rusești este mult mai mare, de până la aproximativ 1.400 de petroliere sub diverse pavilioane.
Începând din ianuarie 2027, va fi ilegală în UE furnizarea de servicii pentru terminalele rusești de GNL și pentru entități aflate în proprietatea unor cetățeni sau operatori ruși.
UE a decis deja ca de anul viitor să sisteze importurile de gaze din Rusia, după ce în perioada scursă de la începutul războiului din Ucraina a adoptat o politică de reducere a importurilor de gaze rusești, înlocuite în mare parte de gazele naturale lichefiate (GNL) mai scumpe importate în special din SUA, importuri care vor crește odată cu interdicția de achiziție a gazelor rusești.
În noul pachet de sancțiuni sunt de asemenea interzise tranzacțiile cu două porturi rusești – Murmansk și Tuapse – și cu terminalul petrolier al portului indonezian Karimun, care au fost folosite pentru a eluda plafonul de preț pe care UE a încercat să-l impună asupra petrolului exportat de Rusia.
Noul pachet interzice tranzacțiile cu încă 20 de bănci rusești și impune sancțiuni împotriva a patru instituții financiare din țări terțe care au refuzat să se conformeze sancțiunilor europene impuse unilateral Rusiei și au facilitat ceea ce Comisia Europeană descrie drept comerțul ‘ilegal’ cu produse sancționate.
Cât despre utilizarea criptomonedelor de către Rusia, UE a sancționat o entitate din Kârgâzstan care gestionează o platformă de schimb și a blocat furnizorii și platformele din Rusia care permit transferul și schimbul de criptomonede, obiectivul urmărit fiind de a restrânge capacitatea Rusiei de a-și crea canale de plată alternative pentru finanțarea activității economice.
Pe lista de sancțiuni a UE au fost de asemenea adăugate 58 de companii și persoane implicate în dezvoltarea și fabricarea de echipamente militare, cum ar fi dronele, 16 dintre aceste entități având sediul în țări terțe, respectiv China, Emiratele Arabe Unite, Uzbekistan, Kazahstan și Belarus, fiind vorba despre entități care au furnizat complexului militar-industrial rus bunuri cu dublă întrebuințare sau sisteme de arme.
Pentru a limita ocolirea sancțiunilor europene, în noul pachet de sancțiuni Bruxelles-ul a activat în premieră așa-numitul ‘instrument anti-eludare’, care interzice exportul oricăror produse electronice către jurisdicții în care există un risc ridicat ca aceste produse să fie reexportate către Rusia.
Sunt de asemenea impuse noi restricții pentru exporturile către Rusia, prin interdicții ce privesc unele bunuri și servicii, respectiv cauciuc, lubrifianți de înaltă performanță, produse siderurgice, tractoare industriale, servicii de securitate cibernetică, diverse substanțe chimice și altele.
Alte restricții privesc importurile de metale, substanțe chimice și minerale în valoare de peste 530 de milioane de euro din Rusia și introducerea unor cote pentru importurile de amoniac rusesc, plus restricții suplimentare la exportul de bunuri și tehnologii utilizate de Rusia pe câmpul de luptă, cum ar fi materialele utilizate pentru fabricarea explozibililor.
