Uniunea Europeană analizează o serie de planuri pentru da statelor membre mai multă flexibilitate fiscală, astfel încât acestea să facă față impactului costurilor ridicate ale energiei, apărute în urma războiului din Iran, transmite Bloomberg.
Potrivit unor surse din apropierea discuțiilor, propunerea discutată de Comisia Europeană, Executivul comunitar, ar permite guvernelor statelor membre să cheltuie aproximativ 0,3% din PIB pentru energie, în afara cadrului fiscal al UE.
Măsura ar funcționa ca o așa-numită clauză derogatorie, similară cu excepția pentru apărare acordată anterior statelor membre, au precizat sursele, care au vorbit sub condiția anonimatului. Este posibil ca detaliile propunerii să fie modificate înainte de anunțul comisiei.
Analiștii se așteaptă ca ritmul de creștere economică al zonei euro să încetinească semnificativ, chiar în timp ce se confruntă cu cea mai rapidă inflație din 2023, ca urmare a creșterii costurilor energiei provocate de războiul din Orientul Mijlociu. Executivul comunitar estimează că PIB-ul zonei euro va crește cu 0,9% în acest an, semnificativ sub avansul de 1,4% de anul trecut și cu 0,3 puncte procentuale mai puțin decât se estima în noiembrie. Pentru 2027, Comisia și-a revizuit previziunile în jos, până la 1,2%.
Situația este deosebit de îngrijorătoare în Italia. Această țara, care se numără printre statele cu cele cu niveluri ridicate ale datoriei, s-a numărat printre cele mai puternice voci care au cerut o mai mare flexibilitate fiscală din partea Bruxelles-ului în ultimele luni, în contextul în care se confruntă cu presiuni inflaționiste. În pofida creșterii mai puternice din primul trimestru, deficitul bugetar al Italiei este peste limita UE, iar oficialii și-au redus previziunile de creștere economică după ce criza din Orientul Mijlociu a dus la scumpirea combustibililor.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a răspuns cu soluții temporare, inclusiv o reducere a taxelor pe combustibil, care este prelungită periodic pe măsură ce conflictul se prelungește. Italia este puternic dependentă de importurile străine de combustibil și gaze, iar economia sa este mai expusă la creșterile explozive ale prețurilor la energie decât ale țări.
Luna trecută, Meloni a cerut Comisiei să ofere o mai mare flexibilitate în cadrul regulilor bugetare ale blocului comunitar pentru a compensa creșterea costurilor la energie. Într-o scrisoare trimisă președintei Comisiei, Ursula von der Leyen, Meloni a încercat să includă investiții și măsuri extraordinare pentru a aborda criza energetică în așa-numita clauză de salvgardare națională.
‘Conflictul din Orientul Mijlociu a declanșat un șoc energetic major, punând la încercare Europa într-un mediu geopolitic și comercial deja volatil’, a declarat, la rândul său, comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis.
