SPS: Domnule Avocat, am citit cu toții „rechizitoriul” întocmit de către Lucian Azoiței, care conține acuzații extrem de grave cu privire la conduita domnului Nicușor Dan. Acesta ar fi refuzat parcursul legal al Planurilor Urbanistice Zonale, ce trebuiau supuse aprobării Consiliului municipal, iar când instanțele au decis „obligația de a face”, urmare a proceselor în care PMB a plătit milioane către avocați, primarul general a ignorat sentințele, fiind amendat cu sume impresionante, achitate tot din bani publici. Cum vedeți situația?
RAD: Sunt două categorii de aspecte menționate, în opinia mea ambele aflate dincolo de lege. Sau, ca să fim mai exacți, ilegale. Pe de o parte, discutăm despre blocajul instituțional impus de către primarul general, prin nesupunerea pe ordinea de zi a ședințelor CGMB, spre dezbatere, a solicitărilor de aprobare a Planurilor Urbanistice Zonale, fapt extrem de grav, ce încalcă prevederile Codului Administrativ, prin împiedicarea exercitării atribuțiilor prevăzute de legiuitor pentru consilierii din forul deliberativ al Capitalei. Pe de alta, discutăm despre sumele uriașe cheltuite cu plata avocaților care trebuie să apere Primăria în procesele cu cei ale căror drepturi sunt încălcate, în ciuda faptului că instituția are o Direcție specializată unde activează zeci de juriști. De asemenea, în urma proceselor pierdute, instanțele au dispus și amendarea domnului Nicușor Dan, care achită sancțiunile din bani publici, un alt element de ilegalitate, ca să nu mai vorbesc de moralitate, câtă vreme nu bucureștenii au decis nerespectarea sentințelor. Aceeași situație se regăsește și în sfera proceselor dintre ONG-urile apropiate de primarul general și Primăria pe care acesta o conduce, incompatibilitatea și conflictul de interese fiind evidente.
SPS: Haideți să le luăm pe rând. Ce se întâmplă cu PUZ-urile?
RAD: Așa cum bine a remarcat domnul Azoiței, și cum și eu am declarat în numeroase interviuri de presă, PUZ-ul este un document legal ce se aprobă exclusiv de către Consiliul General al Municipiului București, ca atribuție expresă prevăzută în legislație. Pentru ca un astfel de document să fie supus dezbaterii, el trebuie introdus pe ordinea de zi de primarul general, după parcurgerea unui lung șir de etape instituționale, însemnând o mulțime de avize și proceduri de transparență publică. Conform legislației în vigoare, pentru orice teren cu suprafață mai mare de 3,000 mp, a căruie suprafață prezintă o formă neregulată ori necesită schimbarea destinatiei, este necesar un PUZ. Obligativitatea nu ține cont de forma de proprietate. Fie că vorbim de un privat care să facă o casă, o clădire de birouri, ori de o primărie, care vrea să dezvolte un proiect de interes public, documentul acesta este imperativ. De la preluarea funcției, în octombrie 2020, și până astăzi, în ultimii 4 ani și jumatate, primarul general nu a introdus pe ordinea de zi a CGMB niciun proiect de hotărâre legat de vreun PUZ destinat unei investiții private. Chiar și la cele publice au fost scandaluri, unul dintre cele mai răsunătoare fiind sumele pierdute din PNRR pentru Institutul C.C. Iliescu, fapt reclamat, paradoxal, chiar de de fostul primar USR de la Sectorul 2. Astăzi, probabil că sunt peste 200 de PUZ-uri, adunate în cei aproape 5 ani, care au parcurs etapele impuse de lege pentru a fi supuse dezbaterii și aprobării Consiliului General. În mod legitim, particularii ale căror interese au fost afectate au chemat în judecată PMB, solicitând instanței să îl oblige pe Nicușor Dan să le introducă pe ordinea de zi.
SPS: Și aici ajungem la problema sumelor cheltuite din banii publici, corect?
RAD: Exact! Majoritatea reclamanților au câștigat definitiv, după cel puțin 3 sau 4 ani, toate fazele procesuale, iar domnul Nicușor Dan a sfidat atât litera, cât și spiritul legii, refuzând să pună în aplicare hotarârile definitive ale instanțelor. Drept urmare, magistrații au început să aplice amenzi pentru primarului general, în cuantum de 3.000 de lei pe zi. Din punct de vedere juridic, amenda este stabilită în nume personal, pentru că actul de voință în nerespectarea sentinței aparține individului Nicușor Dan. E drept, din calitatea sa de primar general, însă fapta, în această speță, e săvârșită de un om, cu CNP, nu de instituție în ansamblul său, ca să justifice plata din conturile PMB, adică din banii bucureștenilor. Această sancțiune prevăzută de lege cu amendă calculată pentru fiecare zi, atinge nivelul maxim după 90 de zile, adică 270.000 de lei pentru fiecare proces. Înmulțiți cu cele 200 de litigii potențiale – momentan sunt doar câteva zeci finalizate – și veți ajunge la o sumă amețitoare, de peste 10 milioane de euro, bani luați din taxele contribuabililor Capitalei. Din câte știu, Curtea de Conturi a remarcat aceste aspecte în ultimele sale rapoarte, fapt care, la un moment dat, va avea consecințe. Însă pe lângă banii aruncați, elementul de principiu cel mai grav este că Justitia nu a fost servită asa cum ar fi trebuit. Iar asta pentru că nimeni nu s-a gândit la alte sancțiuni, mai drastice, legiuitorul neputând imagina un scenariu în care un conducător al administrației locale sfidează și disprețuiește, repetat și consecvent, decizia judecătorilor.
SPS: Altfel spus, suntem buni de plată.
RAD: Din păcate, da. Și nu doar aici. Nicușor Dan a urmărit și în alte cauze interese personale sau ale unor asociații. Când “Centrul Pentru Politici Durabile ECOPOLIS” (ONG finantat din fonduri publice, provenind din bugetul local al Municipiului Bucuresti), a solicitat în instanță suspendarea hotararilor Consiliului General nr. 339/13.08.2020, nr. 443/26.07.2018 si nr. 242/18.06.2020, avand ca obiect aprobarea Planurilor Urbanistice Zonale ale Sectoarelor 2,4, respectiv 5, Municipiul Bucuresti și Consiliul General, ambele reprezentante de catre Primarul General, nu au atacat pe calea recursului sentința nedefinitivă pronunțată de Tribunalul București. Această inacțiune a fost explicit formulată într-un document oficial intern purtând semnătura primarului general: „Prin prezenta, imi exprim dezacordul ca Directia Juridic din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti si directorul executiv al Directiei Juridic din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti sa exercite vreo cale de atac, pentru Consiliul General al Municipiului Bucuresti, impotriva sentintei civile nr. 860/2022 din 17.02.2022 pronuntate de Tribunalul Bucuresti in dosarul nr. 37533/3/2021”. Acest fapt ridică nu doar o problemă de moralitate, ci mai ales una de loialitate instituțională. Mai simplu spus, șeful unei instituții are obligația de a reprezenta cu bună credință acea instituție și deciziile acesteia, până la ultima cale procedurală de atac. Mai suspectă în acest caz este și finanțarea de aproape 100.000 de lei obținută tocmai de la Primărie, de către ONG-ul care, ulterior, a atacat deciziile primăriei în instanță. Este doar un exemplu, dintr-un lug șir similar. Există mai multe asociații în care domnul Nicusor Dan și partenera de viață a acestuia, doamna Loredana Mirabela Grădinaru, au deținut sau dețin calitatea de membri fondatori ori de membri în structurile de conducere/persoane împuternicite să reprezinte aceste asociații: Salvați Bucureștiul, SOS Orașul, Asociația pentru Conservarea Integrată a Patrimoniului Natural și Cultural sau Miliția Spirituală. Este, așadar, cel puțin suspectă dubla calitate pe care o exercită actualul primar: aceea de reprezentant în instanță al Primăriei (și al Consiliului, deși mandatul încredințat potrivit HCGMB nr. 393/08.12.2020, a expirat in data de 08.12.2021) și de persoană cu legături verificate cu entități care se judecă împotriva Primăriei și Consiliului General. Pentru că se naște o întrebare legitimă: ale cui interese le apără, în acțiunile sale, acesta? Ale instituției pe care o conduce sau ale foștilor sau actualilor asociați și apropiați din zona ONG-istă?
