Hipertensiunea arterială este unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral (AVC) şi alte boli cardiovasculare. Alimentaţia joacă un rol esenţial în controlul tensiunii arteriale, iar legumele bogate în nitraţi, precum sfecla roşie, spanacul sau varza kale, sunt cunoscute pentru efectele lor benefice asupra funcţiei vaselor de sânge.
Un studiu realizat de cercetători de la King’s College London sugerează că mestecarea unei gume care conţine zahăr după consumul unor astfel de legume poate amplifica temporar mecanismul prin care organismul transformă nitraţii alimentari în compuşi care favorizează relaxarea vaselor de sânge şi reducerea tensiunii arteriale. Autorii subliniază însă că rezultatele nu reprezintă o recomandare de a consuma gumă cu zahăr ca metodă de tratament.
Nitraţii sunt compuşi prezenţi în mod natural în numeroase legume. Pentru ca organismul să îi poată utiliza, aceştia trebuie transformaţi mai întâi în nitriţi de către bacteriile care trăiesc în cavitatea bucală. Ulterior, nitriţii sunt convertiţi în oxid nitric, o moleculă care relaxează şi dilată vasele de sânge, îmbunătăţind circulaţia şi contribuind la scăderea tensiunii arteriale.
Pornind de la această etapă esenţială, cercetătorii au vrut să afle dacă modificarea acidităţii salivei poate influenţa eficienţa acestui proces. Ei au emis ipoteza că o salivă mai acidă ar putea favoriza conversia nitraţilor în nitriţi.
Studiul a inclus voluntari sănătoşi care au consumat câte o doză de suc de sfeclă roşie, recunoscut pentru conţinutul ridicat de nitraţi. Participanţii au fost repartizaţi aleatoriu să mestece, timp de trei până la şase ore, fie o gumă cu zahăr, fie o gumă fără zahăr.
Cercetătorii au măsurat periodic tensiunea arterială şi au analizat probe de sânge şi salivă. După cel puţin o săptămână, fiecare participant a repetat experimentul folosind celălalt tip de gumă.
Rezultatele au arătat că guma cu zahăr a redus mai mult pH-ul salivei, făcând-o mai acidă. În aceste condiţii, concentraţia de nitriţi din salivă a fost cu 45% mai mare decât după mestecarea gumei fără zahăr. Totodată, nivelul nitriţilor din sânge a crescut cu 25%.
Aceste modificări au fost însoţite de o reducere suplimentară a tensiunii arteriale.
Comparativ cu guma de mestecat fără zahăr, guma cu zahăr a determinat o scădere medie de aproape 3 mmHg a tensiunii arteriale sistolice, valoarea măsurată în timpul contracţiei inimii, şi de aproximativ 2 mmHg a tensiunii arteriale diastolice, măsurată între două bătăi ale inimii.
Medicul Andrew Webb, lector la Facultatea de Medicină Cardiovasculară şi Metabolică din cadrul King’s College London, a explicat că influenţa acidităţii salivei asupra transformării nitraţilor alimentari în nitriţi a fost foarte puţin studiată până în prezent.
„Efectele observate au fost doar temporare şi au durat câteva ore. Consumul pe termen lung al produselor care conţin zahăr nu este recomandat din cauza efectelor asupra sănătăţii dentare. Totuşi, rezultatele sugerează că un desert dulce, de exemplu un fruct consumat după o masă bogată în legume cu conţinut ridicat de nitraţi, ar putea intensifica temporar efectele acestora asupra tensiunii arteriale şi performanţei fizice”, a declarat acesta, citat într-un comunicat.
Dr. Charlotte Mills, cercetător la University of Reading şi coautor al studiului, a subliniat că bacteriile din cavitatea bucală au un rol esenţial în valorificarea nitraţilor din alimentaţie.
„Nu recomandăm oamenilor să înceapă să mestece în mod regulat gumă cu zahăr. Consumul frecvent de zahăr afectează sănătatea dentară şi, în exces, are efecte negative şi asupra sănătăţii cardiometabolice. Rezultatele demonstrează însă că există posibilitatea de a îmbunătăţi modul în care organismul procesează nitraţii alimentari. Următorul pas este identificarea unor metode care să ofere acelaşi beneficiu fără dezavantajele consumului de zahăr”, a precizat cercetătoarea.
Autorii consideră că aceste rezultate ar putea avea aplicaţii şi în medicina sportivă, deoarece nitraţii din sfecla roşie sunt utilizaţi deja de numeroşi sportivi pentru îmbunătăţirea performanţei fizice.
Ei intenţionează să desfăşoare un studiu de dimensiuni mai mari pentru a evalua dacă această strategie poate influenţa conversia nitraţilor, tensiunea arterială şi performanţa la efort în rândul sportivilor.
Studiul are însă mai multe limitări. Cercetarea a fost realizată pe voluntari sănătoşi, iar efectele observate au fost de scurtă durată. De asemenea, autorii nu recomandă utilizarea gumei cu zahăr ca metodă de reducere a tensiunii arteriale şi subliniază că sunt necesare strategii mai sigure pentru utilizarea pe termen lung.
Rezultatele oferă o dovadă de concept că mediul din cavitatea bucală poate influenţa eficienţa cu care organismul valorifică nitraţii din alimentaţie. Cercetările viitoare vor urmări dezvoltarea unor metode care să stimuleze acest mecanism fără efectele nedorite asociate consumului frecvent de zahăr.
Studiul a fost publicat în British Journal of Clinical Pharmacology.
