Pentru a înțelege aceasta, trebuie să distingem între gust și aromă. Gustul implică receptorii de pe limbă, în timp ce aroma include și simțul mirosului, care joacă un rol crucial.
Modul în care tăiem alimentele influențează percepția mirosului și, prin urmare, a gustului, datorită reacțiilor chimice care au loc.
Dr. Charles Forney, un cercetător de renume, explică faptul că atunci când o ceapă sau un cățel de usturoi este tăiat, se eliberează o enzimă numită alinază, care produce mirosul caracteristic al acestor legume—un miros inexistent în starea lor intactă.
Prin fragmentarea mai fină a acestor alimente, intensitatea aromei crește deoarece papilele gustative intră în contact direct cu substanțele chimice, chiar de la prima mușcătură. Pe lângă chimie, textura joacă un rol important în modul în care percepem aromele.
Forma și structura unui aliment pot influența așteptările noastre și, implicit, experiența gustului.
Un experiment interesant demonstrat de o schimbare în forma batonului de ciocolată Dairy Milk, care a arătat cum modificarea unui produs dreptunghiular într-unul rotunjit a creat impresia unui gust mai dulce, deși compoziția nu a fost alterată.
Studiile profesorului Charles Spence au relevat că formele și texturile au legături cognitive cu gusturile: dulceața este adesea asociată cu rotunjimea, iar amăreala cu unghiurile, scrie incredibilia.ro.
Acest fenomen complex ce implică atât reacții chimice, cât și percepții senzoriale, sugerează că dacă un pepene feliat ți se pare mai dulce decât întreg, nu este doar o chestiune de savoare crescută, ci și de faptul că mintea ta este subtil influențată de forma sa. Astfel, descoperim că experiența culinară este un dans fin între știință și percepție.
