„Pretenţiile lui Trump faţă de Canada sunt pe deplin justificate. Nu există nimic mai logic şi mai normal decât două ţări cu o istorie comună, o origine comună, o limbă comună şi într-o mare măsură un popor comun, cum sunt SUA şi Canada, să devină un singur stat.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru pretenţiile lui Trump asupra Canalului Panama. Până la urmă, SUA au fost primul proprietar al terenului canalului, l-au construit şi l-au deţinut până în 1979.
De aceea, „Renaştere” susţine pe deplin pretenţiile preşedintelui american ales.
Acelaşi lucru este valabil şi pentru Macedonia. Nu este nimic mai logic decât două ţări cu o istorie comună, o origine comună, o limbă comună şi un popor comun să devină un singur stat. Cazul este similar şi pentru Basarabia de Sud. Aceasta a fost parte a statului bulgar timp de peste 450 de ani, bulgarii fiind populaţia autohtonă a acestei regiuni (începând cu secolul al VI-lea) şi, până în prezent, sunt majoritari. Spre comparaţie, Ucraina deţine Basarabia de Sud doar de 34 de ani.
De aceea, nu există nimic mai logic decât unirea Bulgariei şi Macedoniei într-o singură ţară, precum şi restituirea Basarabiei de Sud Bulgariei.
Ucraina se destramă, iar la viitorul congres de pace, la care se va decide soarta aşa-zisei ‘statalităţi ucrainene’ eşuate, Bulgaria trebuie să-şi revendice drepturile asupra Basarabiei bulgare”, a mai scris Kostadinov pe reţeaua de socializare, relatează Rador Radio România.
Context
Donald Trump a refuzat luni să excludă recurgerea la acţiuni militare sau economice ca parte a dorinţei sale declarate ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei, precum şi a Canalului Panama.
El a spus că SUA au nevoie de Groenlanda din raţiuni de securitate naţională. Marţi, Trump a ameninţat că va folosi „forţa economică” împotriva Canadei, după ce a afirmat cu o zi înainte că este în interesul acestui aliat al Statelor Unite să devină „al 51-lea stat” american.
Capitalele europene au reacţionat la scurt timp. Cancelarul german Olaf Scholz a vorbit despre o ”anumită neînţelegere” din partea liderilor europeni.
La rândul său, ministrul de externe danez, Lars Lokke Rasmussen, a făcut un apel la raţiune: ”Ar trebui să ne facem toţi un serviciu încetinindu-ne puţin ritmul cardiac”.
De asemenea, el a spus că Danemarca este deschisă pentru ”un dialog cu americanii” cu privire la maniera ”în care puteam coopera” în Arctica.
Comisia Europeană a cerut respectarea suveranităţii statelor membre ale UE şi a susţinut că Groenlanda, insula arctică autonomă dependentă de Danemarca, este protejată de apărarea colectivă a UE. „Din fericire, aceasta este o întrebare foarte teoretică. În termeni legali, dacă s-ar aplica articolul 42.7 (din Tratatul UE, asupra apărării colective), s-ar aplica în cazul Groenlandei”, a spus o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, întrebată la conferinţa zilnică de presă a acestei instituţii despre declaraţia lui Donald Trump asupra posibilităţii de a folosi forţa pentru a aduce Groenlanda sub controlul SUA.
Groenlanda, care încearcă să obţină suveranitatea, dar rămâne dependentă financiar de Danemarca, a devenit tot mai atractivă pentru resursele sale naturale – deşi prospectarea petrolieră şi exploatarea uraniului sunt interzise – şi pentru importanţa sa geostrategică, Statele Unite având deja o bază militară acolo.
