Pastila experimentală pentru cancerul pancreatic a companiei Revolution Medicine pare să fie cu adevărat revoluţionară: a dublat rata de supravieţuire în comparaţie cu chimioterapia şi a ameliorat simptomele suficient încât unii pacienţi să-şi poată relua activităţile la care renunţaseră anterior, stabilind un nou standard de referinţă pentru acest tip de cancer mortal, au anunţat duminică cercetătorii, relatează Reuters şi BBC.
Rezultatele complete ale studiului la care au participat 500 de persoane, care a testat pilula administrată o dată pe zi în comparaţie cu chimioterapia standard la pacienţii la care o rundă de chimioterapie eşuase, au arătat că daraxonrasib a redus riscul general de deces cu 60% comparativ cu pacienţii cu cancer pancreatic avansat trataţi cu chimioterapie.
Tratamentul a oprit sau a inversat, de asemenea, progresia tumorii cu aproape o treime în total, comparativ cu doar 10% la cei care au făcut chimioterapie, conform rezultatelor studiului care au fost prezentate duminică de Societatea Americană de Oncologie Clinică (ASCO).
„Îndeplineşte toate criteriile”, a declarat dr. Rachna Shroff, de la Centrul de Cancer al Universităţii din Arizona şi expert ASCO în cancer pancreatic, afirmând că o dublare a supravieţuirii şi o reducere a riscului de deces nu au mai fost observate niciodată la pacienţii al căror cancer a progresat după chimioterapie.
Rezultatele preliminare publicate pe 13 aprilie au arătat că medicamentul a redus perioada de la diagnostic până la decesul pacientului la 13,2 luni, faţă de 6,7 luni în cazul celor care au urmat chimioterapia standard, determinând o creştere de 40% a acţiunilor companiei.
„Aceste rezultate vor schimba modul în care oamenii de ştiinţă, medicii şi pacienţii privesc tratamentul cancerului pancreatic”, a declarat dr. Brian Wolpin de la Institutul de Cancer Dana-Farber al Universităţii Harvard şi cercetător principal al studiului.
EFECTE SECUNDARE GESTIONABILE
O preocupare majoră legată de medicament a fost erupţia cutanată, care a afectat 86,3% dintre pacienţii trataţi cu acest medicament după începerea tratamentului, dar Wolpin a afirmat că aceasta este în mare parte gestionabilă cu antibiotice şi steroizi topici.
Cancerul pancreatic are cea mai mare rată de mortalitate dintre toate tipurile majore de cancer. Potrivit Societăţii Americane de Cancer, aproximativ 68.000 de americani vor fi diagnosticaţi cu cancer pancreatic în acest an şi aproximativ 53.000 vor deceda.
De obicei, doar 3% dintre pacienţii al căror cancer s-a răspândit de la pancreas la organe îndepărtate mai sunt în viaţă după cinci ani. Aproximativ 80% dintre pacienţi sunt diagnosticaţi în stadiu avansat sau metastatic.
Mark Goldsmith, directorul executiv al Revolution Medicines, a declarat că firma testează deja daraxonrasib în stadii incipiente ale bolii şi în combinaţie cu alte tratamente, în speranţa de a-i extinde capacitatea de a „creşte semnificativ” rata de supravieţuire.
Menta „Steve” Wallace, un bărbat de 74 de ani din Houston, Texas, participă la unul dintre aceste studii clinice. El a fost diagnosticat cu cancer pancreatic în ianuarie, după ce a observat o durere în abdomen. A fost inclus într-un studiu clinic cu daraxonrasib ca tratament iniţial sau de primă linie prin intermediul Centrului de Cancer MD Anderson al Universităţii din Texas şi a primit primul tratament pe 12 februarie. După câteva reacţii iniţiale de greaţă, diaree şi erupţii cutanate pe care le-a descris ca fiind „deloc grave”, el se simte acum bine şi este „foarte mulţumit”. Ultima sa scanare a arătat că tumora sa s-a micşorat cu 46%. Pasionat de călătorii, Wallace şi soţia sa aveau planuri să călătorească în jurul lumii după pensionare. Acestea au fost puse în aşteptare până săptămâna trecută, când Wallace a primit undă verde. El intenţionează să-şi pună pastilele la gheaţă şi să plece într-o croazieră în Caraibe la sfârşitul lunii iunie.
O NOUĂ CLASĂ DE MEDICAMENTE
Daraxonrasib este primul dintr-o nouă clasă de medicamente numite inhibitori RAS(ON), care vizează variantele genei RAS ce determină răspândirea cancerului.
La pacienţii cu o mutaţie RAS cunoscută numită G12, tumorile au rămas sub control pentru o perioadă medie de 7,3 luni în rândul celor trataţi cu daraxonrasib, comparativ cu 3,5 luni în cazul chimioterapiei. Rezultatul a fost similar în populaţia generală.
Proporţia pacienţilor la care cancerul s-a micşorat sau a dispărut a fost de 33,2% în rândul pacienţilor cu mutaţia G12, comparativ cu 11,8% în grupul tratat cu chimioterapie. În populaţia generală, 31,6% dintre pacienţi au observat o reducere sau dispariţia tumorilor, comparativ cu 11,2% dintre cei care au primit chimioterapie.
Cele mai frecvente efecte secundare au fost inflamaţia bucală, greaţa, diareea şi erupţiile cutanate, resimţite de 86,3% dintre pacienţi.
Efectele secundare severe sau care puneau viaţa în pericol au fost de 43,6% în grupul de tratament cu daraxonrasib, faţă de 57,5% în grupul de chimioterapie, o rată mai mare totuşi decât în cadrul unui studiu anterior, de amploare mai redusă.
Erupţia cutanată a fost cel mai frecvent efect secundar sever, apărând la 14% dintre pacienţi, urmată de stomatită sau leziuni şi inflamaţii ale cavităţii bucale, care au apărut la 12% dintre pacienţi.
Analistul Jefferies, Faisal Khurshid, înainte de publicarea rezultatelor, spera să vadă mai puţin de 10% dintre pacienţi cu erupţii cutanate severe.
Doar 1,2% dintre pacienţii cărora li s-a administrat daraxonrasib au abandonat studiul din cauza efectelor secundare, comparativ cu 11,2% dintre cei care au urmat chimioterapia.
Food and Drug Administration a acordat pe 1 mai acces extins la medicament şi planifică o evaluare rapidă.
Dr. Shubham Pant de la MD Anderson, co-investigator principal al studiului, a declarat că unul dintre pacienţii săi, un pasionat jucător de golf care a fost nevoit să renunţe la acest sport, a reuşit să-şi reducă dependenţa de narcotice şi să reia jocul de golf după o lună de tratament. „Am mai mulţi pacienţi în această situaţie”, susţine el.
