Un responsabil militar iranian a estimat sâmbătă că este „probabilă” o reluare a războiului cu Statele Unite, după ce Donald Trump a respins o nouă ofertă a Teheranului de reluare a negocierilor de pace, relatează AFP.
Un armistiţiu a intrat în vigoare la 8 aprilie, după aproape 40 de zile de atacuri israeliano-americane asupra Iranului şi de riposte ale Teheranului în regiune.
De atunci, situaţia se află într-un impas: discuţiile directe de la Islamabad din 11 aprilie s-au dovedit a fi fără rezultat, întrucât divergenţele rămân puternice, de la strâmtoarea Ormuz până la dosarul nuclear.
Iranul a transmis săptămâna aceasta un nou text prin intermediul Pakistanului, fără ca vreun detaliu să fi ajuns la urechile publicului.
Donald Trump a declarat că nu este „mulţumit” de propunere. Şi, deşi ameninţase deja că va distruge „civilizaţia” iraniană, el a adăugat că ar prefera să nu fie nevoit să „pulverizeze definitiv” Iranul, dar că o reluare a războiului rămâne „o opţiune”.
„O reluare a conflictului dintre Iran şi Statele Unite este probabilă, iar faptele au demonstrat că Statele Unite nu respectă nicio promisiune sau acord”, a reacţionat sâmbătă Mohammad Jafar Asadi, inspector adjunct al comandamentului forţelor armate iraniene Khatam Al-Anbiya, citat de agenţia de presă Fars.
Continuarea războiului sau calea diplomatică, Teheranul este „pregătit” pentru ambele scenarii şi „mingea este în terenul Statelor Unite”, a apreciat viceministrul Afacerilor Externe, Kazem Gharibabadi.
– „Umilinţă” –
Donald Trump avea, teoretic, termen până vineri să solicite autorizaţia Congresului pentru continuarea războiului. El a preferat să trimită o scrisoare reprezentanţilor parlamentari pentru a-i informa că ostilităţile împotriva Iranului erau „încheiate”, chiar dacă mai mulţi parlamentari democraţi au subliniat că prezenţa continuă a forţelor în regiune indica contrariul.
USS Gerald Ford, cel mai mare portavion din lume, a părăsit Orientul Mijlociu, dar 20 de nave ale marinei, printre care alte două portavioane, rămân desfăşurate.
Războiul a dus la mii de morţi, în principal în Iran şi Liban, iar repercusiunile sale continuă să zguduie economia mondială, în special prin creşterea preţurilor petrolului la niveluri nemaiîntâlnite din 2022.
Deşi bombardamentele au încetat, conflictul continuă sub alte forme: Washingtonul impune un blocaj asupra porturilor iraniene ca răspuns la închiderea de către Teheran a strâmtorii Ormuz, prin care tranzita anterior o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial.
În timp ce preşedintele american se indignă de lipsa de sprijin din partea europenilor, Pentagonul a anunţat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania în decurs de un an.
Preşedintele a fost deosebit de iritat de declaraţiile cancelarului Friedrich Merz, care a afirmat că americanii nu au „nicio strategie” în Iran şi că Teheranul „umileşte” prima putere mondială.
– „Comportament ipocrit” –
Între timp, Iranul rămâne inflexibil. „Cu siguranţă nu vom accepta să ni se impună” o politică, a declarat şeful puterii judecătoreşti, Gholamhossein Mohseni Ejeï.
Parlamentul iranian pregăteşte o lege care prevede plasarea strâmtorii Ormuz sub autoritatea forţelor armate, interzicerea trecerii navelor israeliene şi perceperea de taxe de trecere.
„Nu vom renunţa la drepturile noastre în strâmtoare”, a asigurat Ali Nikzad, vicepreşedintele Parlamentului.
Deşi, datorită armistiţiului, iranienii au putut reveni la o oarecare normalitate, viaţa lor de zi cu zi este afectată de inflaţia care explodează, la fel ca şomajul, într-o ţară deja slăbită de decenii de sancţiuni internaţionale.
Liderul suprem, Mojtaba Khamenei, a îndemnat, într-un mesaj scris, companiile care au suferit pagube să „evite pe cât posibil concedierile”, în numele „războiului economic”.
Amir, în vârstă de 40 de ani, povesteşte că îşi începe ziua „uitându-se la ştiri şi la noutăţile despre execuţii”. Justiţia iraniană a anunţat sâmbătă spânzurarea a doi bărbaţi acuzaţi de spionaj în favoarea Israelului.
„Oamenii încearcă să reziste, dar se vede clar că sunt pe cale să se prăbuşească”, a declarat el pentru AFP.
„Când economiile lor se vor epuiza, lucrurile se vor schimba, cred că în 30 de zile. Treptat, stresul şi tensiunile se vor agrava”, adaugă bărbatul din Teheran, spunând că are „crize de panică de şase ori pe zi”.
