Aflat mult dincolo de zona de influență a Soarelui, în mediul interstelar rece și întunecat, Voyager 1 a captat cu instrumentul său pentru unde de plasmă un semnal slab, dar constant – despre care oamenii de știință cred că este produs de oscilații în plasma ionizată, o „muzică” subtilă a spațiului cosmic de dincolo de heliosferă.
Acest zgomot de fundal constant, descris ca fiind „foarte slab și monoton”, ar putea oferi informații valoroase despre interacțiunile puțin înțelese dintre marginea sistemului nostru solar și vastul spațiu dincolo de acesta.
Descoperirea, publicată în revista „Nature Astronomy” de către cercetătorii de la Universitatea Cornell și Universitatea din Iowa, ar putea ajuta oamenii de știință să monitorizeze plasma interstelară chiar și în absența unor evenimente spațiale mai intense, cum ar fi furtunile solare.
Voyager 1, funcționând cu tehnologie specifică anilor 1970 și cu doar 70 de kb de memorie, continuă să uimească la decenii de la lansare. Pe lângă instrumentele științifice, sonda poartă emblematicul „Disc de Aur” – un „mesaj într-o sticlă” pentru potențiale civilizații extraterestre, alcătuit de o echipă condusă de regretatul Carl Sagan.
Pe măsură ce Voyager 1 își continuă călătoria, misteriosul zumzet spațial pe care l-a dezvăluit ar putea fi doar începutul a ceea ce spațiul îndepărtat încă nu ne-a spus.
