Cancerul de sân este cea mai frecventă formă de cancer diagnosticată la femei. Alegerea tratamentului depinde de caracteristicile tumorii şi de riscul ca boala să reapară după tratamentul iniţial. Deşi chimioterapia poate reduce acest risc la unele paciente, acest tratament ar putea să nu fie necesar în toate cazurile şi poate provoca efecte adverse importante.
În ultimii ani, cercetătorii au dezvoltat teste moleculare care analizează activitatea unor gene din celulele tumorale. Aceste teste încearcă să estimeze mai precis riscul de recidivă şi să identifice pacientele care ar putea beneficia de chimioterapie, respectiv pe cele la care tratamentul hormonal este suficient.
Rezultatele unui studiu clinic internaţional, prezentate recent la reuniunea anuală a Societăţii Americane de Oncologie Clinică (ASCO) 2026, arată că un astfel de test genetic poate identifica un număr important de paciente cu risc clinic crescut care pot evita chimioterapia fără a afecta şansele de control al bolii.
Testul genomic Prosigna, comercializat de compania Veracyte, analizează activitatea unui grup de gene din ţesutul tumoral. Pe baza acestor informaţii, un algoritm de învăţare automată (machine learning) calculează un scor de risc de recidivă (Risk of Recurrence – ROR), care estimează probabilitatea ca boala să reapară în următorii zece ani. Scorul îi ajută pe oncologi să stabilească dacă o pacientă are nevoie de chimioterapie sau dacă tratamentul hormonal este suficient.
Dezvoltarea testului a început în 2005, când cercetătorii au urmărit să creeze un instrument capabil să identifice subtipul molecular al cancerului de sân şi să estimeze riscul de recidivă. Doi ani mai târziu a fost lansat studiul clinic OPTIMA pentru a evalua dacă testul poate ghida în siguranţă decizia privind administrarea chimioterapiei la pacientele cu cancer de sân în stadiu incipient, cu receptori de estrogen (ER-pozitiv) şi fără supraexprimarea receptorului HER2 (HER2-negativ).
Studiul clinic, denumit OPTIMA (Optimal Personalized Treatment of Early Breast Cancer Using Multi-parameter Analysis), a inclus 4.429 de paciente cu cancer de sân în stadiu incipient, cu acest subtip molecular.
Cercetarea s-a desfăşurat pe parcursul a aproape două decenii în centre din Regatul Unit, Norvegia, Suedia, Australia, Noua Zeelandă şi Thailanda.
Participantele au fost repartizate către tratament în funcţie de scorul obţinut la test. Pacientele cu scor mare au primit chimioterapie urmată de tratament hormonal. Cele cu scor mai mic au fost tratate doar prin hormonoterapie.
Rezultatele au arătat că 68% dintre pacientele considerate iniţial cu risc clinic crescut au putut evita chimioterapia. La cinci ani, 93,7% dintre aceste paciente nu prezentaseră recidiva bolii, ceea ce sugerează că renunţarea la chimioterapie nu a compromis eficienţa tratamentului.
Cercetătorii au constatat că testul a avut rezultate similare şi la categorii de paciente insuficient reprezentate în studiile anterioare, inclusiv la femeile aflate înainte de menopauză şi la cele cu afectarea mai multor ganglioni limfatici. Potrivit autorilor, aceste rezultate susţin utilizarea caracteristicilor biologice ale tumorii, şi nu doar a factorilor clinici clasici, pentru alegerea tratamentului.
Studiul oferă unul dintre cele mai solide niveluri de dovezi clinice disponibile pentru evaluarea unui test diagnostic. Perioada mediană de urmărire a fost de patru ani, iar dimensiunea studiului permite evaluarea cu un grad ridicat de încredere a utilităţii testului în ghidarea deciziilor terapeutice.
Autorii subliniază că rezultatele se aplică tipului de cancer de sân inclus în studiu şi nu pot fi extinse automat la toate formele bolii. Decizia privind administrarea chimioterapiei trebuie să ia în considerare atât rezultatele testului molecular, cât şi evaluarea clinică individuală a fiecărei paciente.
„Succesul acestui test se datorează pacientelor care au avut încredere să participe la studiu, medicilor care le-au îngrijit, companiilor care au dezvoltat tehnologiile de testare moleculară şi cercetătorilor care au transformat rezultatele ştiinţifice în instrumente utile pentru îngrijirea pacienţilor”, a declarat medicul genetician dr. Charles Perou, profesor la Facultatea de Medicină a Universităţii Carolina de Nord şi cercetător în cadrul UNC Lineberger Comprehensive Cancer Center.
Testul este deja disponibil în practica clinică în Statele Unite şi Marea Britanie.
