Banca Națională a României (BNR) ar putea începe reducerea ratei dobânzii de politică monetară în 2027, în condițiile în care inflația este estimată să coboare la aproximativ 5,5% până la finalul acestui an, de la aproape 10% în prezent, a afirmat Eszter Gargyan, strateg FX pentru Europa Centrală și de Est (CEE) în cadrul Unicredit.
”În Serbia și în România, ne așteptăm ca băncile centrale să mențină neschimbată dobânda de politică monetară în acest an, întrucât inflația rămâne peste nivelul-țintă. În România, însă, acest șoc inflaționist este determinat în principal de factori de ofertă, ceea ce înseamnă că reflectă parțial majorările de taxe și ajustarea prețurilor la energia electrică pentru gospodării. Pe măsură ce efectele majorărilor de taxe și ale ajustării prețurilor la energia electrică vor dispărea din baza de comparație a indicelui prețurilor de consum, inflația este așteptată să coboare spre 5,5% până la sfârșitul acestui an, de la aproape 10% în prezent. Ulterior, în 2027, se vor manifesta mai puternic factorii dezinflaționiști, pe fondul contracției consumului populației și al diminuării presiunilor inflaționiste interne. Acest context ar trebui să permită Băncii Naționale a României să înceapă reducerea ratei dobânzii de politică monetară în cursul anului viitor”, a afirmat Eszter Gargyan, cu ocazia lansării raportului macroeconomic Trimestrial, T2, 2026 – cu focus pe evoluțiile din zona ECE și AI.
În ceea ce privește contextul global, ne îndreptăm către un mediu mai favorabil după șocul inițial din luna martie, consideră analistul băncii.
”Acesta a fost scenariul nostru de bază, respectiv că fluxurile de transport prin Strâmtoarea Ormuz vor începe să se normalizeze treptat începând din această vară. În ceea ce privește prețul petrolului, cotațiile se situează deja semnificativ sub nivelurile maxime înregistrate în perioada martie-mai. Cu toate acestea, situația rămâne fragilă, pe fondul negocierilor încă în desfășurare dintre Statele Unite și Iran și al perturbărilor ocazionale ale traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. În consecință, fluxurile de transport prin această rută sunt încă departe de a reveni la normal”, a adăugat specialistul.
În plus, cea mai mare parte a rezervelor-tampon de petrol a fost deja epuizată, a adăugat reprezentantul Unicredit.
”Prin urmare, estimăm că prețul petrolului se va menține în intervalul 77-80 de dolari pe baril în a doua jumătate a acestui an, urmând să se normalizeze treptat spre 70 de dolari pe baril pe parcursul anului viitor. Acest lucru creează un context mai favorabil pentru economiile din Europa Centrală și de Est”, a adăugat Eszter Gargyan.
În opinia sa, această evoluție creează un context mai favorabil și din perspectiva balanțelor comerciale, dar și a presiunilor asupra prețurilor, care au frânat cererea de consum și care încep să se diminueze.
”Acest lucru oferă un sprijin suplimentar procesului de dezinflație. În ansamblu, transmiterea scumpirii energiei în inflație a fost mai limitată în Europa Centrală și de Est, datorită măsurilor de reglementare adoptate pe scară largă de guverne. În unele state, precum Ungaria, Polonia și Serbia, au fost introduse plafoane pentru prețurile carburanților”, a precizat specialistul Unicredit.
Alte țări s-au bazat în principal pe reduceri de taxe, a subliniat ea.
”Cel mai puternic impact inflaționist s-a înregistrat în România și Bulgaria, unde majoritatea măsurilor au constat fie în plafonarea marjelor comerciale, fie în acordarea unor subvenții țintite pentru gospodăriile cu venituri reduse. Estimăm că impactul inflaționist generat de scumpirea carburanților se va diminua treptat în a doua jumătate a acestui an, ceea ce va conduce la o ameliorare a perspectivelor privind inflația în 2027”, a adăugat analistul băncii.
În opinia sa, acest context oferă băncilor centrale mai multă încredere. ”După cum se poate observa, toate țările din Europa Centrală și de Est care nu fac încă parte din zona euro sunt sunt așteptate să readucă inflația în intervalul-țintă până la sfârșitul anului 2027. Excepțiile sunt Ungaria și Cehia, unde inflația este estimată să crească pe acest orizont de prognoză”, a mai spus aceasta.
Ea a subliniat că, în cazul Ungariei, această evoluție este legată de eliminarea treptată a diverselor plafoane de preț introduse de guvernele anterioare, proces anticipat pentru a doua jumătate a acestui an. În Cehia, creșterea inflației este determinată în principal de presiunile inflației de bază și de efectele de bază statistice, motiv pentru care banca centrală cehă este singura din regiune care a trecut la înăsprirea politicii monetare și la majorarea dobânzilor.
În ceea ce privește perspectivele, considerăm că evoluția favorabilă anticipată a inflației înseamnă, în general, că băncile centrale vor rămâne prudente și vor menține, pentru moment, dobânzile neschimbate, a mai spus Eszter Gargyan.
