Comisia Permanentă a Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) atrage atenția că modul de furnizare a serviciilor juridice s-a schimbat, platformele online și inteligența artificială aduc informația juridică la un click distanță, dar odată cu aceste posibilități, cetățeanul are nevoie să știe cine îi analizează problema, cine formulează recomandarea și cine răspunde pentru serviciul oferit.
UNBR precizează duminică, într-un comunicat de presă, că proiectul de modificare a Legii nr. 51/1995 a fost depus în Parlament la 14 octombrie de parlamentari aparținând mai multor formațiuni politice și că inițiativa urmărește profesionalizarea întocmirii actelor juridice și consolidarea garanțiilor pentru cetățeni, cu accent pe consultanța preventivă: sprijinul oferit înainte de semnarea unui contract, de asumarea unei obligații sau de apariția unui conflict.
‘Propunerile sunt rezultatul unui dialog susținut pe parcursul anului, prin campania ‘Dialog UNBR’, în care întrebările, opiniile și experiențele avocaților au contribuit la conturarea soluțiilor legislative. Dezbaterile au inclus reprezentanți ai altor profesii și instituții, pentru a identifica răspunsuri la schimbările din practica juridică’, se arată în comunicat.
UNBR subliniază că un contract poate angaja economiile unei familii, viitorul unei afaceri sau drepturile unui copil, astfel că explicarea consecințelor sale, negocierea clauzelor și identificarea riscurilor pot preveni pierderi importante.
Cetățeanul trebuie să primească sprijin juridic atunci când încă poate alege, negocia și evita un prejudiciu. O consultație la timp poate scuti ani de procese și cheltuieli mult mai mari. Mijlocul firesc și natural de a reduce procesivitatea în societate este acela de a avea situații juridice cât mai clare la bază, și anume consultanța juridică preventivă. Proiectul consolidează această funcție a avocatului și reglementează expres activități deja desfășurate în practică, în diferite forme. Clarificarea lor în lege oferă beneficiarului certitudine asupra serviciului primit și a răspunderii profesionale care îl însoțește, arată avocații.
UNBR punctează că este necesară distincția dintre informația juridică, inclusiv cea oferită prin mijloace standardizate, și consultanța juridică personalizată, care presupune analiza unei situații concrete și formularea unor recomandări pentru persoana în cauză.
‘Cetățeanul trebuie să știe cine operează platforma, dacă răspunsul este generat automat, cine îi analizează cazul și dacă un profesionist își asumă serviciul oferit. Formule precum ‘avocații noștri’, ‘specialiștii noștri’ sau ‘echipa noastră de specialiști’ trebuie să corespundă realității și să respecte legea. Persoana care își încredințează problema unei platforme are dreptul să cunoască identitatea și calitatea celor care îi oferă serviciul. Un răspuns AI nu oferă, prin el însuși, garanțiile profesiei de avocat: secret profesional, independență, obligații deontologice și răspundere profesională. Alegerea este cu adevărat informată atunci când cetățeanul cunoaște atât posibilitățile instrumentului, cât și garanțiile de care beneficiază’, se mai arată în comunicat.
Totodată, amintesc avocații, transparența și legalitatea sunt deja cerințe europene: Regulamentul privind serviciile digitale (DSA) stabilește obligații privind combaterea conținutului ilegal și transparența serviciilor, iar Regulamentul privind echitatea și transparența serviciilor de intermediere online (P2B) reglementează, în domeniul său de aplicare, relația platformelor cu utilizatorii profesionali.
Aceste cerințe contribuie la protejarea beneficiarilor serviciilor online. Proiectul urmărește corelarea legii profesiei de avocat cu acest cadru european, astfel încât serviciile juridice oferite prin platforme să respecte cerințele de legalitate și transparență, inclusiv atunci când folosesc inteligența artificială, explică reprezentanții UNBR.
Aceștia mai avertizează cu privire la faptul că oferirea de consultanță sau de alte servicii juridice rezervate prin lege unor profesii reglementate, de către persoane care nu au calitatea cerută pentru exercitarea lor, este contrară legii și că profesionalizarea serviciilor presupune respectarea acestor cerințe, indiferent de mijlocul prin care sunt furnizate, întrucât mediul online nu poate servi la eludarea legii sau la inducerea în eroare a publicului.
‘Proiectul valorifică pregătirea avocatului în consultanță, redactarea actelor, negociere și soluționarea amiabilă a disputelor, inclusiv în domenii în care legea permite și altor profesioniști să ofere servicii juridice. Acolo unde competențele sunt comune, cetățeanul trebuie să poată alege în cunoștință de cauză, în funcție de nevoile sale. În materia medierii, de exemplu, propunerea valorifică experiența avocatului în negociere și conciliere, fără obligația organizării unui cabinet separat, cu sarcini administrative și contabile suplimentare. Profesia de mediator își păstrează rolul și atribuțiile’, informează UNBR, menționând că actualizarea legii urmărește ca cetățeanul să găsească sprijinul juridic potrivit din timp: să înțeleagă ce semnează, să cunoască riscurile și să își protejeze drepturile înainte de apariția unui conflict.
