Uniunea Europeană (UE) a lansat joi o licitaţie uriaşă, cu scopul de a încerca să-şi recupereze rămânerea în urmă în domeniul inteligenţei artificiale (AI), în vederea mobilizării unor investiţii în valoare de 30 de miliarde de euro, pentru a-şi construi primele ”gigauzine AI”, infrastructuri informatice care oferă o putere de clacul masivă, relatează AFP.
Această lansare ”constituie o etapă importantă în ambiţia noastră” de a transforma Europa într-un ”continent al AI”, a anunţat vicepreşedinta Comisiei Europene (CE) însărcinată cu domeniul digital Henna Virkkunen, care consideră accesul la această capacitate enormă de procesare informatică o ”necesitate strategică”.
Această licitaţie, care urmează să fie cofinanţată de către 18 state membre ale UE – inclusiv Franţa, Germania, Italia şi Spania – vizează să creeze şapte “gigafactories” AI şi uremază să fie finalizată în noiembrie.
Ea constă în două loturi.
Primul lot priveşte patru proiecte, dotat fiecare cu fonduri europene în valoare de 500 de milioane de euro.
Al doilea lot vizează dezvoltarea altor trei gigauzine – şi mai puternice -, care vor beneficia fiecare de fonduri europene de câte un miliard de euro.
Ţările participante vor vărsa finanţări comparabile celor ale UE.
În total, licitaţiile urmează să mobilizeze fonduri publice în valoare de aproximativ zece miliarde de euro, cărora să li se adauge 20 de miliarde de euro din sectorul privat.
Câştigătorii licitaţiei vor fi aleşi la începutul anului viitor, iar un şantier se speră să fie deschis în primul trimestru al lui 2027, iar prima dare în folosinţă în anul următor.
FRANŢA, PREGĂTITĂ SĂ GĂZDUIASCĂ O MEGAUZINĂ AI
Aceste gigauzine urmează să fie instalate în UE şi să respecte criteriile de mediu şi suveranitate.
Însă Bruxellesul a semnat acorduri cu producătorii americani AMD, Nvidia şi Qualcomm pentru ca să furnizeze procesoare – o încălcare a eforturilor de consolidare a suveranităţii tehnologice a UE, în pofida faptului că speră ca la un moment dat să le echipeze cu procesoare europene.
Puterea lor enormă de calcul – echivalentă cu a cel puţin 75.000 de procesoare de înaltă perfomanţă de proiect din lotul 1, şi a cel puţin 100.000 în lotul 2 – va fi pusă apoi la dispoziţia întreprinderilor, cercetătorilor, universităţilor şi altor organisme europene.
Pentru a porni lucrurile, UE şi ţările finanţatoare se vor angaja să achizţioneze o parte a acestor capacităţi de procesare.
Franţa a salutat acest anunţ şi a confirmat că vrea să găzduiască o gigauzină AI pe teritoriul francez.
”Franţa se angajează alături de UE să comande un volum al capacităţii de calcul de 100 de milioane de euro proiectului care va fi reţinut pe teritoriul francez, pentru a satisface nevoile viitoare ale administraţiilor sale publice, inclusiv ale cercetării şi sectorului spitalicesc”, a anunţat într-un comunicat Guvernul francez.
Acest angajament ”este distinct de investiţiile pe care statul le face în propriile infrastructuri de calcul”, a precizat Parisul.
Această iniţiativă face parte din strategia Bruxellesului de transforma Europa – în prezent mult în urma Statelor Unite sau Chinei – într-unul dintre continentele din vârful AI, mulţumită unui plan prezentat anul trecut, care vizează să mobilizeze în total 200 de miliarde de euro.
UE s-a dotat, în ultimii doi ani, cu 19 ”uzine” AI – aflate în dezvoltare sau în activitate – de talie mai modestă.
Această licitaţie vizează să schimbe scala acestor urizne.
