Măsura ar putea afecta mari sume de bani de la bugetul comunitar. Politica Agricolă Comună (PAC) reprezintă aproximativ o treime din bugetul comunitar pentru perioada 2021-2027, sau plăţi în valoare de aproximativ 387 miliarde de euro pentru fermieri şi dezvoltare rurală.
Conform unui document de lucru al Comisiei Europene privind calendarul politicilor următoare, consultat de Reuters, executivul comunitar urmează să propună un „pachet de simplificare” a Politicii Agricole Comune în al doilea trimestru al acestui an.
„Măsurile de simplificare vizând Politica Agricolă Comună vor rezolva problemele legate de complexitatea şi povara administrativă excesivă pentru administraţiile naţionale şi fermieri”, se arată într-un alt document de lucru al Comisiei consultat de Reuters.
Fermierii din întreaga Europă şi-au folosit putere politică anul trecut, când au organizat proteste care s-au întins pe mai multe luni, şi uneori au avut carcater violent, împotriva birocraţiei europene. Ca răspuns la solicitările fermierilor, Comisia Europeană a relaxat condiţiile verzi ataşate anumitor subvenţii agricole.
Următoarele planuri de simplificare fac parte din strategia UE de a eficientiza regulile, în ideea de a face industriile locale mai competitive, şi totodată sunt un răspuns la promisiunea preşedintelui SUA, Donald Trump de a relaxa reglementările. Reducerea reglementărilor pe care trebuie să le respecte companiile a fost una din promisiunile de campanie ale lui Trump, care a relaxat deja prevederile referitoare la forajele pentru petrol şi gaze încă din primele zile după ce s-a instalat la Casa Albă.
Ministrul danez, Jeppe Bruus, responsabil pentru acordul verde tripartit, destinat să aducă sectorul agricol în linie cu obiectivele climatice, a spus că ţara sa sprijină o reformare a PAC care ar simplifica birocraţia, şi ar oferi de asemenea fermierilor un sprijin mai mare pentru programele verzi. „Sunt de acord în totalitate cu agenda dereglementării, pentru că este un monstru care continuă să se alimenteze. În acelaşi timp, trebuie să rămânem concentraţi asupra modalităţilor prin care să răspundem la schimbările climatice”, a spus Jeppe Bruus într-un interviu pentru Reuters.
Comisia Europeană a fost criticată de activiştii de mediu pentru că la protestele de anul trecut ale fermierilor a relaxat rapid o parte din condiţiile verzi ataşate subvenţiilor agricole.
În luna septembrie 2024, Ombudsmanul European a lansat o investigaţie asupra acestor modificări, după ce mai multe ONG-uri s-au plâns că Bruxelles-ul a încălcat legislaţia europeană deoarece nu a derulat un studiu de impact asupra mediului înainte de a promova acele modificări.
Politicieni români, europarlamentari, reprezentanți ai fermierilor și fermieri de rând cer o majorare a subvențiilor agricole, având în vedere că fermierii din mai multe țări europene beneficiază de sume mai mari din bugetul comunitar. În schimb, România a alocat un procent semnificativ, de 39,6%, pentru dezvoltare rurală, în detrimentul plăților directe, în timp ce alte state membre alocă procente mult mai mici pentru acest domeniu. De exemplu, Franța a rezervat doar 17,6% pentru dezvoltare rurală, concentrându-se în principal pe plățile directe pentru fermierii săi, potrivit g4food.ro.
Conform datelor recente ale Comisiei Europene, subvențiile acordate fermierilor români sunt printre cele mai mici, ajungând la doar 221 euro pe hectar. Fermierii din Estonia primesc și mai puțin, 153 euro/ha, în timp ce cei din Letonia și Lituania încasează 171 euro/ha, respectiv 181 euro/ha. Fermierii din Bulgaria primesc 225 euro/ha, iar cei din Polonia 258 euro/ha. În Slovacia, subvenția este de 266 euro/ha, în Ungaria de 282 euro/ha, iar în Germania ajunge la 310 euro/ha. Fermierii francezi încasează 308 euro/ha, iar cei din Spania primesc 265 euro/ha. Cea mai mare subvenție este acordată fermierilor greci, care primesc 606 euro/ha, urmată de fermierii din Olanda, cu 439 euro/ha, și cei din Italia, cu 416 euro/ha.
Cuantumul subvenției agricole din România a fost utilizat de o gamă largă de comunicatori din zona politică și agricolă pentru a susține teza că fermierii români sunt nedreptățiți, ba chiar umiliți de Bruxelles. Teza aceasta este bine integrată în narațiunea propagandei anti-europene, care urmărește să creeze falii între Est și Vest. Este complementară tezei potrivit căreia statele dezvoltate din Vest țin în subdezvoltare statele din Est, deci și România, pentru a le menține ca piețe de desfacere pentru produsele lor.
