Autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, a anunțat, vineri, premierul interimar Ilie Bolojan.
‘Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea’, a precizat Bolojan, care ocupă și funcția de ministru interimar al Energiei, după ședința extraordinară de Guvern de vineri.
El a amintit, în context, că este vorba despre o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor Dunării față de valorile normale din această perioadă.
‘În loc de peste 4.000 mc/s suntem la 1.600 mc/s cu posibilitatea de scădere în zilele următoare cu încă 100 mc/s în așa fel încât vom ajunge la valori limită ale debitelor apelor Dunării. Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei nucleare de la Cernavodă a scăzut. Am fost puși în situația, zilele trecute, să oprim un prim grup (Unitatea 1, n.r.). Aceeași situație este și în Ungaria, deci ambele țări ne-am redus capacitatea de producție a energiei pe nuclear la jumătate’, a explicat acesta.
Bolojan a adăugat că, pe fondul tendinței de scădere din zilele următoare, există un risc destul de mare să fie închis și cel de-al doilea grup al centralei nucleare de la Cernavodă.
‘Asta ar însemna că vom pierde aproximativ 20% din producția de energie electrică la nivel național. O producție foarte importantă, pentru că este o producție în bandă, inclusiv în orele de seară, când consumul crește foarte mult. De asemenea, ca urmare a reducerii debitelor și pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția în hidrocentrale, putând să depășim cu puțin peste 1.000 de megawați pe zi. În această situație, față de un consum normal de peste 7.000 de megawați, suntem în situația ca în orele de seară să importăm, în prezent, aproximativ 1.700 de megawați. În condițiile în care s-ar opri și al doilea grup de la Cernavodă, ar însemna încă 650 de megawați producție în minus, ceea ce înseamnă că ar trebui să importăm peste 2.500 de megawați în așa fel încât să avem sistemul energetic echilibrat’, a subliniat premierul interimar.
Potrivit acestuia, o situație asemănătoare este și în țările vecine României.
‘Am discutat în aceste zile măsurile pe care le putem adopta pentru a asigura funcționarea sistemului energetic național în condiții normale. Pe plan extern sunt foarte importante interconexiunile și importul de electricitate din țările care au încă capacități în exces în producție. Astăzi am discutat cu vicepremierul Ucrainei, care deține și portofoliul energiei, domnul Șmîhal, pentru a ne susține în perioada următoare cu producția din una din centralele nucleare ale Ucrainei. Și în acest sens Transelectrica și Nuclearelectrica vor purta discuții în aceste zile pentru un ajutor de urgență din partea Ucrainei în orele de seară. Și pe celelalte piețe, zona Bulgaria, Grecia, discutăm în așa fel încât să asigurăm la maximum posibil necesarul de energie electrică în orele de seară’, a arătat sursa citată.
Conform acestuia, toate capacitățile țării aflate în producție au primit recomandări să funcționeze la capacitate maximă, atât centralele pe gaz care produc în cogenerare în marile orașe, dar și centrale pe cărbune ‘în așa fel încât să putem crește cu 100-200 de megawați producția din aceste surse de energie’.
De asemenea, centralele hidroelectrice vor lucra în principal în orele de seară, în așa fel încât atunci când este un deficit de energie să fie un aport maxim și din acest sector de producție.
‘ANRE și Transelectrica au autorizat și vor autoriza în zilele următoare, în procedură de urgență, toate capacitățile care sunt finalizate și sunt în faza de obținere a autorizațiilor de exploatare pentru a putea intra imediat în producție. E vorba de fotovoltaice, eolian, stocare. S-au autorizat peste 400 de megawați în aceste zile, dintre care o treime pe capacități de stocare, pentru ca și acestea să-și aducă aportul în această situație’, a mai afirmat Bolojan.
Acesta a adăugat că un lucru important este menținerea în funcțiune a grupul doi de la Cernavodă. În acest sens, Guvernul a alocat, în ședință, printr-o hotărâre, șapte milioane de lei către Ministerul Transporturilor, pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea executării unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă.
Scopul este de a menține, chiar în condițiile de scădere a debitului Dunării, nivelul apei în bazinul de aducțiune, de unde își extrag apa pompele care asigură răcirea centralei, în așa fel încât pe Canalul Bala, care leagă Dunărea de această zonă, să fie un debit relativ constant.
‘Toți cei care lucrează în această zonă, de la canalele navigabile, Apele Române, structurile fluviale ale Armatei Române, să asigure dragajul. Analizăm inclusiv posibilitatea scufundării unor barje pentru a direcționa fluxul principal către această zonă’, a precizat Bolojan.
În același timp, spune premierul, este importantă și economisirea voluntară în orele de seară când există un deficit de energie.
‘Fac un apel către cetățeni, în special către companii, către autorități publice, să își facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru. Luni vom avea o întâlnire cu dânșii în așa fel încât să luăm în calcul și planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanți pentru a asigura energia electrică către populație. Estimările noastre, pe fondul secetei și al prognozelor meteo, sunt că nici în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. Pe fondul creșterii temperaturilor e posibil ca și consumul să crească, ajungând până la 8.000 de megawați pe zi în orele de seară. În această situație, fiecare megawatt care este economisit este foarte important’, a susținut Ilie Bolojan.
