Primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, a pierdut definitiv joi, la Înalta Curte de Casație și Justiție, procesul cu Agenția Națională de Integritate, în care a fost declarat în conflict de interese.
În iulie 2024, ANI a anunțat că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese administrativ, deoarece edilul a luat, în noiembrie 2020, o decizie în beneficiul unei persoane, care îl împrumutase în campania electorală din acel an cu suma de 25.000 de lei.
Dominic Fritz a atacat în instanță raportul de constatare întocmit de ANI, dar a pierdut procesul atât pe fond la Curtea de Apel Timișoara (februarie 2026), cât și în faza de recurs, joi, la Instanța supremă.
‘Înalta Curte de Casație și Justiție confirmă hotărârea Curții de Apel Timișoara prin care s-a reținut starea de conflict de interese a primarului Municipiului Timișoara, Fritz Dominic Samuel. Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a respins recursul formulat de către Fritz Dominic Samuel împotriva sentinței civile nr. 63/2026 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, validând astfel Raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate prin care s-a constatat starea de conflict de interese în care acesta s-a aflat. În esență, s-a reținut că acesta a participat la emiterea unui act administrativ prin care, folosindu-și autoritatea funcției, a procurat beneficii propriului creditor de la care primise un împrumut pentru finanțarea campaniei electorale pentru alegerile locale de la Primăria Municipiului Timișoara. Decizia ÎCCJ reconfirmă standardul obiectiv al conflictului de interese. Potrivit jurisprudenței constante a Instanței supreme, nu este necesar să fie dovedită existența unui prejudiciu concret sau faptul că decizia publică a fost efectiv influențată de corupție. Este suficient să existe un interes personal ori patrimonial susceptibil să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice, iar persoana aflată în funcție să participe la emiterea actului administrativ’, anunță ICCJ într-un comunicat de presă.
În opinia instanței, situația de fapt în care s-a aflat Fritz corespunde elementelor pe care legislația și jurisprudența le identifică drept relevante în materia conflictului de interese: existența unei relații financiare directe, participarea la emiterea actului și posibilitatea ca interesul personal să afecteze imparțialitatea exercitării funcției publice.
‘Dispozițiile legale instituie obligația de abținere atunci când alesul local se află într-o situație de conflict de interese. Această obligație există tocmai pentru a proteja încrederea publică în corectitudinea procesului decizional și pentru a împiedica transformarea autorității publice într-un instrument de favorizare a unor interese private. Același standard trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcția ocupată sau de apartenența politică’, precizează ICCJ.
ANI a stabilit că, în anul 2020, după ce a fost ales primar al Timișoarei, Fritz a aprobat un referat de modificare a unui PUZ, pe care l-a înaintat Consiliului Local spre aprobare. Documentația tehnică pentru beneficiarul acestui PUZ a fost realizată de către firma unui arhitect, care era și consilier local USR și care l-a împrumutat anterior pe Dominic Fritz cu 25.000 de lei, în campania electorală.
Potrivit unui articol din presa locală, de la care a pornit investigația ANI, consilierul local care l-a împrumutat pe Dominic Fritz se numește Răzvan-Gabriel Negrișanu – arhitect, director și acționar la firma SC RD Sign SRL din Timișoara.
De cealaltă parte, Dominic Fritz susține că, imediat după ce și-a început primul mandat de primar, a preluat din mers și procedurile administrative demarate de predecesorul său, Nicolae Robu, în vederea emiterii/adoptării anumitor acte administrative considerate oportune pentru comunitatea locală, între care se regăsea și un proiect de PUZ – Planul Urbanistic Zonal ‘Modificare PUZ aprobat prin HCL 453/21.11.2017’ – inițiat de o firmă.
Fritz spune că fostul primar aprobase deja proiectul în cauză și lui i s-a recomandat de către funcționarii publici cu competențe în materie să confirme (re-semneze) aprobarea dată de fostul primar (în fapt, o aprobare identică).
După ce ANI l-a declarat în conflict de interese, Dominic Fritz a contestat în instanță raportul inspectorilor de integritate, invocând, în principal, prescripția răspunderii juridice (administrativă, disciplinară, materială ori de altă natură) care, în mod ipotetic, ar putea fi atrasă ca urmare a conflictului de interese ce îi este imputat, iar în subsidiar a solicitat anularea raportului ANI, ca nelegal.
În motivarea deciziei prin care i-a respins acțiunea, Curtea de Apel Timișoara susține că, atunci când persoana care ocupă funcția de primar constată că se află într-o situație de conflict de interese, aceasta are obligația legală de a nu semna niciun document legat de proiectul de act normativ care a generat conflictul și de a nu participa la nicio etapă a procesului decizional.
Instanța mai spune că Fritz avea ca opțiune să delege pe altcineva să semneze acel document, pentru a nu încălca legea.
Mai mult, Curtea de Apel Timișoara indică și ce sancțiuni ar trebui aplicate în acest caz: încetarea mandatului de primar și interzicerea ocupării unei funcții publice pe o durată de trei ani.
‘Cu referire la condiția proporționalității sancțiunilor incidente în situația rămânerii definitive a raportului de evaluare (respectiv încetarea mandatului și interdicția de a ocupa orice funcție publică aleasă pe o durată de 3 ani – art. 25 din Legea nr. 176/2010), cu titlu preliminar, Curtea reține că, așa cum s-a arătat prin Hotărârea CJUE: ‘În ceea ce privește caracterul proporțional al măsurii în discuție și în special caracterul adecvat al severității sale în raport cu gravitatea încălcării, trebuie amintite importanța pe care o are combaterea corupției în sectorul public în anumite state membre și prioritatea care a fost acordată de legiuitorul român acestui obiectiv, care reprezintă o cerință reală a societății române, așa cum se arată în expunerea de motive la Legea nr. 176/2010′. Prin urmare, având în vedere gravitatea atingerii aduse interesului public care rezultă din actele de corupție și din conflictele de interese, chiar și din cele mai puțin semnificative, ale aleșilor într-un context național de risc ridicat de corupție, interdicția de a ocupa funcții publice alese pentru o durată prestabilită de trei ani, prevăzută de această legislație națională, nu este, în principiu, disproporționată în raport cu încălcarea pe care urmărește să o sancționeze’, spunea Curtea de Apel Timișoara.
