Preşedintele american Donald Trump a sosit miercuri în China, în vederea unui summit cu mize globale importante cu omologul său chinez Xi Jinping, de la comerţul internaţional la Războiul din Iran şi la Taiwan, au constatat jurnalişti AFP.
Aeronava prezidenţială americană Air Force One a aterizat către ora 11.50 GMT (14.50, ora României).
Aceasta este prima vizită a unui preşedinte american în China de la vizita lui Donald Trump, în primul mandat, în noiembrie 2017.
NOW: Trump arrives in Beijing for his China visit. pic.twitter.com/myecXU5ZCy
— Clash Report (@clashreport) May 13, 2026
Preşedintele chinez Xi Jinping urmează să-l primească pe omologul său american cu mare pompă la Palatul Poporului, în Piaţa Tianamen, un loc puternic al puterii, în centrul capitalei, în care s-au luat măsuri de înaltă securitate.
Însă fastul primirii şi gesturile de atenţie faţă de un invitat care şi-a amânat această vizită, prevăzută iniţial la sfârşitul lui martie, din cauza Războiului din Iran, nu vor face să dispară numeroasele dezacorduri între cei doi lideri, care se întâlnesc cu uşile închise.
Donald Trump, care pare să se concentreze asupra afacerilor, a luat cu el un anumit număr de şefi de întreprinderi, între care Elon Musk, patronul Tesla şi SpaceX, cel mai bogat om din lume, patronii Apple şi Boeing, Tim Cook şi Kelly Ortberg, şi pe patronul gigantului american al cipurilor electronice Nvidia, Jensen Huang.
”Îi voi cere preşedintelui Xi, un lider fără pereche, să deschidă China, pentru ca persoane strălucitoare să-şi poată face magia şi contribui la ridicarea Republiciivpopulare la un nivel şi mai înalt”, a scris, în drum spre China, pe reţeaua sa Truth Social, Donald Trump.
În capul listei dorinţelor americane se află anunţarea unor aorduri în domenii ca agricultura şi, poate, confirmarea unei comenzi masive de avioane Boeing.
”China salută vizita de stat a preşedintelui Trump”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun.
Beijingul este pregătit ”să lărgească cooperarea şi să gestioneze diferendele”, a anunţat el.
El a repetat mantra Beijingului din perioada de dinaintea summitlului – căutarea unei ”stabilităţi şi certitudini mai mari într-o lume pradă a schimbărilor şi turbulenţelor”.
Donald Trump şi Xi Jinping urmează să încerce să prelungească armistiţiul încheiat în octombrie în războiul taxelor vamale.
Însă există numeroase alte puncte de fricţiune – restricţionarea aprovizonării cu pământuri rare sau semiconductori, inteligenţa artificială (AI) şi proprietatea intelectuală, Taiwanul.
Războiul din Iran s-a adăugat, de la sfârşitul lui februarie, acestor fricţiuni, prin numeroasele sale consecinţe în lume.
Potrivit administraţiei americane, Donald Trump intenţionează să exercite presiuni pentru ca Beijingul – un partener strategic şi economic al Teheranului, principalul importator al petrolului iranian – să-şi folosească influenţa în vederea unei ieşiri din criza de la Golful Persic.
Preşedintele american a încercat să pună capăt achiziţiilor de petrol iranian de către China, impunând diverse sancţiuni, condamnate de către Beijing, fără ca acest lucru să degenereze, până în prezent într-o criză diplomatică deschisă.
”Vom avea o discuţie lungă despre Iran”, a declarat Donald Trump presei venite să-l asiste la plecarea de la Casa Albă, însă a dat asigurări că nu are nevoie de ajutorul nimănui în acest sens.
Închiderea aproape totală a Strâmtorii Ormuz prin blocadele iraniană şi americană are un impact direct asupra aprovizionării chineze, iar efectele Războiul din Iran încep să se facă simţite în China.
Cu o zi înainte de sosirea lui Donald Trump, ministrul chinez de Externe Wang Yi a îndemnat Pakistanul să-şi ”intensifice” eforturile în medierea între Teheran şi Washington, potrivit agenţiei oficiale chineze de presă China Nouă.
Statele Unite şi China se află, de ani de zile, într-o competiţei aprigă la nivel strategic, tehnologic şi economic.
”Summitul va părea politicos, în aparenţă, însă, pe plan tactic, va fi un meci de rugbi în care fiecare parte va vrea să fie în avantaj”, preconizează o specialistă în China de la Atlantic Council, Melanie Hart.
Cele două superputeri au purtat în 2025 un război comercial aprig, cu repercusiuni în întreaga lume, impundu-şi taxe vamale exorbitante şi multiple restricţii, imediat după întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă.
Summitul intervine într-un moment dificil pe plan intern atât de-o parte, cât şi de cealaltă.
Donald Trump se confrunăt cu sondaje catastrofale şi cu un puseu al inflaţiei, alimentată de Războiul din Iran.
Economia chineză se confruntă, în acelaşi timp, cu un consum intern slab şi cu o criză a datoriei persistente în domeniul imobiliar.
Unii experţi estimează că Xi Jinping abordează summitul de pe o poziţie relativă de forţă împotriva unui Donald Trump împotmolit în Orientul Mijlociu şi suspus unor presiuni tot mai mari a alegerilor americane de la jumătate de mandat.
Însă nu este în interesul său ca situaţia de la Golful Persic să dureze, nuanţează ei.
